Calea Victoriei se așteaptă la creșterea taxelor și impozitelor, dar lumea se întreabă de ce trebuie să fie solidari cu Grindeanu și cu PSD, că nu au mâncat caviar și nu au băut șampanie împreună. Dacă inspectorii ANAF vor să ia 1 milion de euro dintr-o datorie de 10 milioane de euro recuperată, nu mai bine privatizăm ANAF?

De trei săptămâni PSD-PNL-USR-UDMR, plus consilierii președintelui Nicușor Dan, caută 30 de miliarde de lei, adică 10-15 miliarde de lei reduceri de cheltuieli și 20-25 de miliarde de lei creșterea veniturilor prin creșterea taxelor și impozitelor (Băsescu căuta în 2010 numai 4 miliarde de lei și, ca să-i găsească, a tăiat salariile cu 25% și a majorat TVA-ul la 24%) și un premier care să-și asume măsurile fiscale, adică să fie țapul ispășitor care să curețe ceea ce au lăsat în urmă PSD și PNL din 2023 și 2024.

Vineri, pe 20 iunie, teoretic, Comisia Europeană așteaptă ca guvernul de la București – asta dacă vom avea un guvern plin – să prezinte pachetul de reforme fiscale de reducere de cheltuieli și creșterea veniturilor.

Piețele financiare, adică cele care împrumută România, agențiile de rating, principalii creditori instituționali ai României – Comisia Europeană, Banca Mondială, BERD, BEI – tot așteaptă responsabilitate din partea autorităților de la București și un plan care să readucă cât de cât finanțele publice ale României, care au fost deteriorate semnificativ cam în ultimii patru ani, pe linia de plutire.

Norocul nostru, dacă putem să-l numim așa, este că în Polonia a ieșit președinte un candidat mai puțin favorabil Bruxellesului și mai mult lui Donald Trump, așa că liderii politici europeni privesc cu mai multă îngăduință România și chiar vor să dea un respiro noului președinte și noului guvern pentru a lua niște măsuri, dar care să fie credibile, să fie implementate și lumea să se țină de ele.

Între timp:

1.Ilie Bolojan, liderul PNL și cel pe care îl cheamă toată lumea să fie premier, mai puțin PSD, încearcă să prezinte cât de gravă este situația macroeconomică a României într-un Power Point cu 21 de slide-uri (o parte dintre ele cu date depășite, între timp au devenit și mai proaste), pentru a anunța că fără majorări de taxe și impozite nu se poate.

2. Vineri, Banca Națională a prezentat ultimele date legate de poziția externă a României – deficitul comercial, deficitul de cont curent, adică balanța de plăți în valută a României, datoria externă.

Deficitul de cont curent, care reprezintă relația României cu exteriorul, și-a înrăutățit poziția, de la 6 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2024 la 10 miliarde de euro în ianuarie – aprilie 2025. Și datele sunt numai până în aprilie și deja deficitul de cont curent este într-o zonă de alarmă.

Importurile continuă să fie mai mari decât exporturile, cu un deficit în creștere la 11,6 miliarde de euro în primele patru luni din acest an, față de 9 miliarde de euro anul trecut.

Investițiile directe ale străinilor au fost de numai 1,9 miliarde de euro, din care participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au fost de 3 miliarde de euro, dar creditele intragroup au avut o valoare negativă de 1,1 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că au fost rambursări, adică investitorii nu au mai lăsat banii în România.

Datoria externă a României, formată din datoria statului în valută și datoria sectorului privat în valută, a crescut la 209 miliarde de euro în aprilie, un plus de 4 miliarde de euro în acest an. Datoria statului în valută a crescut cu aproape 4 miliarde de euro în acest an, de la 107 miliarde de euro la 111 miliarde de euro.

3. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, încearcă să le spună celor care negociază guvernul că problema sustenabilității datoriei publice (care include datoria în lei, cât și cea în valută și care se apropie de 1.000 de miliarde de lei) a devenit tot mai presantă, iar credibilitatea politicii fiscale, adică a pachetului fiscal pe care se ceartă partidele, are un rol crucial în menținerea încrederii investitorilor în România, controlul costurilor de împrumut și asigurarea unei stabilități macroeconomice pe termen lung.

4. În încercarea de a da o mână de ajutor celor aflați la putere, Cristian Vasile, un cititor ZF, propune privatizarea ANAF și numirea unui management profesionist care să strângă taxele și impozitele care nu se strâng din relații comerciale pe care toată lumea le vede cu ochiul liber, asta apropo de deficitul de neîncasare a TVA-ului.

Un alt cititor propune chiar militarizarea ANAF-ului, adică să fie adusă armata la conducerea Fiscului, și care să ia locul inspectorilor fiscali.

5. Apropo de inspectorii fiscali, trebuie să remarcăm gândirea extrem de pragmatică a unui inspector fiscal care a fost prins luând mită de la o firmă de ride-sharing: el spune că mai degrabă ar lua 1 milion de euro mită din 10 milioane de euro datoria către stat a unei firme, decât să ia bonus doar 2 salarii de la stat dacă recuperează acea datorie integral.

6. Luni se va încheia o nouă emisiune de stat Fidelis de vânzare de titluri de stat către populație, unde cred că Ministerul Finanțelor a ajuns să plătească cele mai mari dobânzi – 8,35% pe an la lei și 6,5% pe an la euro. Până vineri s-au cumpărat titluri de stat Fidelis în valoare de numai 1,2 miliarde de lei, dintre care 400 de milioane titluri în lei și 160 de milioane de euro titluri în euro.  În mod normal, la ce dobânzi mari oferă Ministerul Finanțelor, ar fi trebuit să fie subscrieri mult mai mari. Când se va trage linie, vom vedea de fapt dacă mai sunt bani în piață sau banii alocați economisirii începe să se reducă.

7. În weekend, Calea Victoriei din București a fost din nou arhiplină, terasele full, și lumea nu stătea numai la o cafea și un pahar de bere. Lumea era veselă, ca și cum măsurile fiscale care vor veni nu vor avea niciun impact asupra lor. Ceea ce până la urmă este bine, adică măsurile fiscale – creșterea TVA, creșterea impozitelor, creșterea prețurilor, scăderea ecnomică, sunt deja asimilate de zona urbană de top din București.

8. Dragoș Damian, CEO-ul Terapia Cluj, se întreabă, ca foarte mulți alții, de ce trebuie să fie solidar, de ce trebuie să fie românii solidari cu Sorin Grindeanu, liderul PSD și cu PSD-ul, care vrea introducerea unei taxe de solidaritate pe venit, adică veniturile mai mari de 10.000 de lei să fie impozitate cu 16%, nu cu 10%. De ce trebuie să fim solidari cu ceea ce au făcut PSD și PNL, în condițiile în care nu toată lumea a stat la masă cu ei.

9. Ca să nu se mai deterioreze și mai mult percepția legată de România, cel puțin în ochii piețelor externe, Nicușor Dan ar trebui să-și asume el un plan de reduceri de cheltuieli și creșteri de taxe, să facă, după socotelile lui, așa cum a făcut Băsescu când a tăiat salariile și a majorat pensiile, să numească un premier și să vadă cine îl urmează, cine îl susține. Măcar să știm cum stăm.

Cele patru partide, cu personajele care negociază, o parte dintre ei fiind responsabili direct de dezastrul fiscal actual, cu diferențele dintre lideri, nu vor ajunge la niciun consens.

De trei săptămâni, patru partide încearcă să facă un program de austeritate fiscală pe care nimeni nu vrea să și-l asume. Votul politic de blam pe care l-au primit PSD și PNL deja a fost uitat și lumea se comportă ca și cum cinci milioane de voturi împotriva lor nu ar exista.

Dacă noul președinte nu va reuși să-și impună punctul de vedere și nu va ieși repede cu premierul și noul pachet de fiscalitate, poziția economică, de business, poziția valutară, poziția pe piețele internaționale se vor deteriora și mai mult.

Iar Calea Victoriei se va întoarce și ea împotrivă, pentru că va simți din plin criza.