Căldura verii va dezmorți inflația în Europa de Est. Băncile centrale vor fi mai prudente cu reducerile de dobânzi, iar consumatorii vor rămâne prudenți cu cheltuielile

Inflația și-a continuat retragerea în prima lună de primăvară în Europa de Est, în Ungaria într-atât de mult încât analiștii locali au observat triumfător că indicatorul, la ei în țară, a ajuns să fie de două ori mai mic decât în România. A fost un drum lung și dificil de la cea mai mare cotă din UE, de aproape 26% în ianuarie 2023, la doar 3,6%. În Cehia, cea mai matură economie a regiunii, inflația s-a menținut la nivelul urmărit de banca centrală, de 2%.

În Polonia, cea mai mare economie, ritmul anualizat al scumpirilor a fost și mai mic, de 1,9%. Este cea mai joasă valoare din ultimii cinci ani. Însă în niciuna din aceste țări inflația, chiar și la aceste niveluri, nu le permite șefilor băncilor centrale să stea relaxați, socotind că misiunea lor de a îmblânzi pre­țurile s-a încheiat. Inflația, cât timp e pozitivă, înseamnă scum­piri, iar după ce trece primă­vara sunt așteptate noi puseuri de accelerare.

Ce se întâmplă în Un­ga­ria oferă o ima­gine pen­tru toată re­giunea. Acolo, inflația anuală la servicii este de 10%. Abonamentul la in­ternet și de telefonie s-a scumpit cu 11% în doar o lună. Pentru maghiari, vestea că infla­ția generală a încetinit la 3,6% are o tentă amă­ruie. Facturile sunt tot mai mari, iar pâinea este de trei ori mai scumpă decât era acum patru ani. Această teamă de inflație va influența deciziile băncilor centrale privind dobânzile de politică monetară.

Acest lucru se vede cel mai clar în Polonia. Banca națională poloneză a menținut dobân­zile în ședința din aprilie, așa cum face deja de jumătate de an, deoarece decidenții instituției cred că încetinirea bruscă a inflației este doar temporară. Dobânda de politică monetară este la 5,75%. Membrii consiliului de politică mo­ne­tară nici măcar n-au discutat despre posibili­tatea reducerii dobânzii, după cum arată analiștii de la ING. Guvernatorul Adam Glapinski, aflat în conflict cu noul guvern, a dat vina pe pandemie și pe războiul din Ucraina pentru explozia inflației din ultimii doi ani și a prezentat înceti­nirea acesteia ca pe un succes al instituției sale. Glapinski este acuzat că a făcut jocul electoral al fostului guvern PiS când a redus puternic dobânzile chiar înainte de alegerile generale din toamnă deși existau avertismente că o astfel de măsură va îngreuna lupta cu inflația. PiS a pierdut acele alegeri.

Acum, Glapinski laudă faptul că decelera­rea inflației s-a făcut fără costuri economice semnificative, cum ar fi creșterea șomajului sau a falimentelor în rândul companiilor. Totuși, în prezent banca centrală insistă pe faptul că pre­țurile încă nu sunt sub control total și că inflația își va relua ascensiunea, atingând cote mai ridicate în următoarele trimestre. Însă cât de sus va ajunge, nu este cert. Incertitudinile sunt extrem de mari. În primul rând, TVA la alimente a fost reintrodusă luna aceasta.

Efectul măsurii a fost însă până acum limi­tat de concurența de pe piață, adică de războiul dintre lanțurile de magazine de retail. Apoi, scutul contra energiei scumpe va fi retras în a doua jumătate a anului. Dacă prețurile energiei sunt complet dezghețate, inflația poate urca până la 7,5% la iarnă. Dacă lucrurile rămân ca acum, inflația va accelera doar până la 4%. Glapinski a prezentat o lungă listă de forțe care pot hrăni inflația, notează analiștii de la ING. Aceasta include, pe lângă majorarea TVA la alimente și ridicarea barierelor pentru prețul energiei, majorările substanțiale ale salariilor, introducerea de noi beneficii sociale, creșterea economică în sine, tensiunile geopolitice și posibila scumpire a materiilor prime.

Cu creșterea cotațiilor petrolului și ale me­talelor industriale, această din urmă forță își face simțită acum prezența. Efecte dezinflațio­niste pot avea politica monetară restrictivă, pre­siunile slabe ale costurilor, aprecierea zlotu­lui și reducerea așteptărilor privind inflația. Glapinski a subliniat că pentru instituția sa îngrijorătoare în mod deosebit sunt majorările salariale. În aceste condiții, analiștii de la ING se așteaptă ca banca centrală poloneză să nu se mai atingă de dobânzi anul acesta. În Ungaria, Portfolio apreciază că era scumpirilor specta­culoase s-a sfârșit. Inflația este frânată mai ales de prețurile alimentelor, sperietoarea ungurilor în ultimii doi ani.

Inflația anuală la alimente a fost în aprilie de doar 0,7%. Cea lunară s-a situat la 0,1%. Pe de altă parte, a observat Portfolio, inflația s-a retras în ultimele luni cu un ritm lent, ceea ce înseamnă că odată cu sfârșitul primăverii este foarte probabil ca inflația să primească energie proaspătă.

Iar aceasta va veni de la scumpirea serviciilor. Companiile mari, din telecomunicații și din sectorul financiar, încă nu au recurs la majorări semnificafive de prețuri, iar asta înseamnă că urmează să o facă. De obicei acestea modifică prețurile o dată pe an. În martie, abonamentele TV s-au scumpit cu 11,4%. Precaută, banca centrală a încetinit ritmul de scădere a dobânzilor.

Inflația se va vedea și în creșterea economică pentru că va descuraja consumul. În Ungaria, în februarie vânzările de retail au scăzut cu 0,6% față de luna anterioară. În România au crescut nesemnificativ. Doar Polonia s-a remarcat prin avansul indicatorului, de 1,4%, ceva exepțional nu doar în regiune, ci în toată UE. Cifrele le spun analiștilor că inflația a schimbat comportamentul consumatorilor europeni, care nu-i percep încetinirea.