Căderea lui Liz Truss aruncă Marea Britanie într-o nouă fază de nesiguranță economică. Oricine va câștiga cursa pentru poziția de premier va pierde

Cursa pentru desemnarea viito­rului premier britanic a fost lan­sată imediat după ce Liz Truss a demisionat săptămâna trecută după cel mai scurt și haotic mandat al oricărui premier britanic, forțată fiind să facă acest pas după ce programul său economic a erodat puternic reputația țării pentru stabilitate financiară.

Partidul Conservator, care deține o majoritate puternică în Parlament, va alege un nou lider până pe 28 octombrie, al cincilea premier al Marii Britanii în decurs de șase ani, notează Euractiv.

La finalul săptămânii, candidații la poziția de premier încercau să obțină susținerea necesară a 100 de parlamentari pentru a putea participa în cursă. Favoriți în cursă erau fostul ministru al finanțelor Rishi Sunak și Boris Johnson. Pe locul trei se afla Penny Mordaunt, fost ministru al apărării, populară în rândul membrilor partidului.

Rishi Sunak, fost analist Goldman Sachs, care a devenit ministru de finanțe chiar în mo­mentul izbucnirii pandemiei în Europa, este în continuare profund nepopular în rândul unor membri ai Partidului Conservator după ce acesta a ajutat la declanșarea rebeliunii împotriva lui Johsnon, deși avertismentele sale că planul fiscal al lui Truss amenință economia s-au adeverit.

Boris Johnson are în continuare în față o anchetă care încearcă să determine dacă a indus în eroare Parlamentul după ce el și echipa sa au organizat o serie de petreceri în timpul lockdownurilor din pandemie.

Parlamentarii conservatori erau la finalul săptămânii tre­cute profund divizați cu privire la posibilitatea ca Johnson să redevină lider al partidului și premier brita­nic, la doar trei luni după ce acesta a demisionat în urma unei serii întregi de scandaluri.

Susținătorii lui Sunak au declarat că el ar fi premierul po­trivit pentru refacerea credibilității economice a Partidului Conservator după săptămâni de turbulențe pe piețele financiare declanșate de „minibugetul“ catastrofal al lui Truss.

Lansarea unei noi curse de leadership evidențiază cât de volatilă a devenit politica britanică de la votul pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană.

Cu economia îndreptându-se către re­cesiune și inflația situată la un maxim pe 40 de ani, milioane de britanici se luptă cu o criză a costurilor de trai.

Actualul ministru al finanțelor, Jeremy Hunt, care a declarat că nu va intra în cursa pentru premier, urmează să anunțe un nou buget pe 31 octombrie.

Organizatorii cursei pentru poziția de premier au anunțat că orice can­didat va avea nevoie de susți­nerea a 100 de legislatori, iar dacă un singur candidat va tre­ce acest prag până la prânz astăzi, acesta va deveni în mod automat premier. Da­că vor rămâne doi candi­dați, membrii Partidului Conservator vor organiza un vot online.

Partidul Conservator va încerca să evite organizarea de alegeri generale înaintea deadline-ului, 2025, în condițiile în care sondajele de opinie sugerează că acesta ar suferi o înfrângere clară, notează CNBC.

Totuși, această posibilitate rămâne. Li­derul opoziției laburiste Keir Starmer și-a reînnoit apelurile pentru organizarea ime­diată a unor alegeri generale.

Indiferent de cine o va înlocui pe Liz Truss, următorul premier britanic va moșteni o economie puternic afectată în viitorul imediat de costuri de finanțare în creștere, facturi copleșitoare la energie, taxe ridicate și lipsa unei strategii de revigorare a creșterii economice, potrivit Bloomberg.

Asemeni lui Truss, viitorul premier va avea dificultate în a pune la punct un plan de salvare a economiei Marii Britanii.

Date publicate la finalul săptămânii trecute arată o restrângere dramatică a cheltuielilor consumatorilor și un nivel apropiat de minime record al încrederii acestora.

Inflația a atins o rată de două cifre pentru prima dată în ultimele patru decenii și este așteptată să crească puternic în continuare în această iarnă, forțând Banca Angliei să majoreze în continuare dobânzile.

Chiar și după ce stimulentele lui Truss au fost inversate, Trezoreria se va confrunta în continuare cu un deficit bugetar în creștere. „Din punct de vedere al taxelor și cheltuielilor, tot ce pot face conservatorii este să încerce să evite afectarea în continuare a credibilității guvernului“, arată Jonathan Portes, de la King’s College London.

Gospodăriile se luptă cu o criză a costurilor de trai, contribuind la scăderea popularității guvernului.

Bloomberg Economics anticipează o scădere cu 0,4% a PIB-ului anul viitor. Majoritatea economiștilor nu se așteaptă la o creștere semnificativă până în a doua jumătate a anului viitor.

„Provocările pe care le avem în față se acumulează pe zi ce trece“, arată Shevaun Haviland, director general al Camerelor de Comerț Britanice. „Două treimi dintre firme previzionează majorări de prețuri, iar inflația reprezintă cea mai mare îngrijorare. Dobânzile vor continua să crească în noiembrie, iar facturile la energie vor urca din nou pentru mulți în aprilie“.