Ca să duduie iar economia
După decizia grupurilor parlamentare ale PSD în favoarea menținerii partidului la guvernare, premierul Victor Ponta a promis că UNPR, PC și - în premieră - PLR al lui Călin Popescu-Tăriceanu vor avea fiecare câte două portofolii de miniștri în viitorul guvern restructurat.
Previzibil, partidele au început să ridice pretenții: Tăriceanu nu s-a sfiit să admită că partidul pe care îl conduce vizează principalele ministere din viitorul guvern, respectiv Ministerul Finanțelor sau Ministerul Economiei, în timp ce șeful UNPR, Gabriel Oprea, a anunțat că își propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi și reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani, conform cu protocolul PSD-UNPR semnat în 2012, fără însă a confirma că ar condiționa susținerea guvernului Ponta de aprobarea acestor proiecte.
Ponta a anunțat că în perioada 15-19 decembrie va veni în parlament cu noua structură de guvern și cu proiectul de buget pe anul 2015. În ce privește UDMR, vicepreședintele Laszlo Borbely a explicat că inclusiv dacă partidul său iese de la guvernare, așa cum a anunțat recent că se va decide la reuniunea reprezentanților din 13 decembrie, nu există niciun impediment să voteze totuși guvernul restructurat.
Până atunci, guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate în plus peste 4,4 mld. lei, din care aproape 2,3 mld. lei pentru plata în avans a titlurilor executorii câștigate în instanță de către bugetari, iar restul în principal pentru plata arieratelor și a despăgubirilor gestionate de ANRP. Potrivit proiectului, rezultatele de până în prezent argumentează posibilitatea unei creșteri economice pe 2014 de 2,6%, față de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.
Rectificarea a fost aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an și care stabilește că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie. Aceasta a determinat Consiliul Fiscal să acuze că rectificarea este ilegală și că arată incapacitatea guvernului de programare și execuție a bugetului. Argumentul că guvernul își poate permite această rectificare pentru că bugetul are excedent de 0,29% din PIB la 10 luni ar fi fals, susține Consiliul, întrucât excedentul nu se datorează unor venituri mult peste estimări, ci nerealizării cheltuielilor de investiții.
În privința bugetului pe 2015, ministrul bugetului, Daris Vâlcov, a promis din nou că nu vor fi operate niciun fel de majorări de taxe și impozite și a menționat, ca noutate, doar că va fi discutată cu FMI reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. El și-a menținut poziția că nu vor fi majorate taxele inclusiv după debutul negocierilor cu Comisia Europeană și FMI, în cursul cărora Comisia Europeană a cerut un deficit bugetar de 0,9%, mai mic decât cel asumat inițial de autoritățile române în cadrul traiectoriei de ajustare fiscală care prevede atingerea unui deficit structural de 1% din PIB în 2015 (acest prag de deficit structural este de fapt esența faimosului MTO – Medium Term Objective).
Nici sistemul de redevențe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menținut cu aceleași taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului Vâlcov. Decizia va fi luată de guvern prin ordonanță de urgență. Un indiciu a ceea ce ar urma să se întâmple, în viziunea actualului guvern, l-a dat premierul Victor Ponta, care a apreciat că redevențele ar trebui reduse pentru explorările și exploatările offshore, “pentru că altfel nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilități pentru a-și recupera acești bani în următorii 5-10-15 ani”. Premierul a mai argumentat că în cazul redevențelor este necesar un consens cu opoziția, astfel încât sistemul care va fi adoptat să nu fie schimbat ulterior. Bugetul de stat încasează anual redevențe miniere și petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.