Businessul prietenos cu natura
Despre atenția la mediu, despre soluții prietenoase cu mediul, despre reciclare și sustenabilitate vorbesc corporații și giganți internaționali cu bugete masive gata de investit în aceste direcții. Raza de speranță vine însă și din partea micilor businessuri antreprenoriale care pornesc…
Despre atenția la mediu, despre soluții prietenoase cu mediul, despre reciclare și sustenabilitate vorbesc corporații și giganți internaționali cu bugete masive gata de investit în aceste direcții. Raza de speranță vine însă și din partea micilor businessuri antreprenoriale care pornesc la drum chiar cu ideea de a fi prietenoase cu natura și fac din asta un adevărat crez. Câteva astfel de afaceri au trecut prin proiectul ZF Afaceri de la zero de-a lungul ultimului an și jumătate, iar poveștile lor integrale sunt disponibile pe platforma cu același nume.
1. Un arbore pentru un suvenir
La bază ecolog, Kosa Istvan a încercat să găsească o metodă care să îmbine principiile unui ONG pentru protecția mediului cu pragmatismul unei afaceri. Așa că, punând la bătaie toate ideile și o investiție de 60.000 de euro, a dat contur businessului Transylmagica, un atelier din Miercurea Ciuc unde iau naștere suveniruri și alte obiecte personalizate.
Kosa Istvan produce și vinde obiecte mici, durabile, simpatice, care își deservesc proprietarii pe o perioadă îndelungată, iar după vânzarea fiecărui produs plantează un puiet de arbore în cadrul unor proiecte de restaurare ecologică.
Sub brandul Transylmagica, se găsesc atât suveniruri, cât și sacoșe textile și diferite tipuri de căni. Magazinul online a devenit funcțional în martie 2020, la capătul unui an întreg de pregătiri și de realizare a stocurilor. Site-ul este, de altfel, singura modalitate de vânzare în acest moment, fiind în derulare însă și discuții cu potențiali revânzători.
O parte din produse sunt fabricate în atelierul Transylmagica, altele parțial în colaborare cu fabrici autohtone.
„În viitor nu dorim să ne limităm la produsele fabricate numai de noi, ci am dori să accentuăm faptul că de la noi se cumpără experiența de a planta un arbore, iar aceasta este tot atât de importantă sau chiar mai importantă decât produsul în sine”, spune Kosa Istvan.
2. Terapie fără plastic
Raluca Răileanu, absolventă de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, a pornit de la zero în 2019 businessul Terrawell, din dorința de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic și să aibă un stil de viață mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puțin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din țară și din străinătate, și a deschis un magazin online.

În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinți sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duș la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, șervețele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeții (caserole din inox, sacoșe din bumbac, săculeți reutilizabili).
Printre brandurile prezente pe platforma Terrawell, se numără și Zahra, o altă afacere de la zero, care s-a prezentat în cadrul proiectului ZF. Fondatoare este Andreea Costina, care a schițat brandul Zahra în timpul studenției, când a produs primele cosmetice naturale, unturi de corp, pe care le-a vândut apoi colegelor de cămin. În 2014 și-a înființat o firmă de tip SRL-D și a închiriat spațiu pentru un laborator de producție în Bocșa, satul său natal, din județul Sălaj. Acum, are un portofoliu de 20 de produse cosmetice precum unturi de corp, creme de față și de mâini, balsamuri de buze, dar și produse pentru baie – săruri de baie, geluri de duș. Toate, eco-friendly.
3. În loc de „punguța” de la magazin
Obloj este tot un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă și pentru cumpărători, sub forma săculeților textili pentru cumpărături, ca alternativă la pungile de plastic. Mihaela și Adrian Aron sunt cei cu mințile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător și oamenii care țin la el.
Gândită cu mai multă vreme în urmă, afacerea a luat o pauză în 2019, însă a revenit cu forțe proaspete anul acesta, odată cu instituirea carantinei, când cumpărăturile au devenit mai rare, dar mai consistente.

Obloj înseamnă acum o colecție întreagă de săculeți textili din bumbac netratat, imprimați cu mesaje istețe, de dimensiuni diverse, pentru diferite utilizări. Astfel, de pildă, un săculeț numai bun pentru o franzelă costă 18 lei, unul pentru pâine rotundă sau pentru legume și fructe este 20 de lei, unul pentru verdețuri – 12 lei, un săculeț pentru leguminoase – 15 lei. Cel mai scump este săculețul Obloj pentru orice, adică și cel mai mare din colecție, al cărui preț este de 22 de lei.
Momentan, Mihaela și Adrian Aron produc săculeții Obloj într-un mic atelier din București și vând online, dar și în cadrul târgurilor handmade, în măsura în care acestea se desfășoară în această perioadă.
Mai mult, la achiziția unui set format din zece săculeți textili Obloj – pentru toate nevoile de la cumpărături – antreprenorii au plantat în septembrie un copac în Ocolul Silvic Ciucaș.
4. Ambalajul din plante
Biodeck produce ambalaje, pahare și tacâmuri compostabile, folosind ca materie primă trestia de zahăr și amidonul de porumb. Ambalajele Biodeck sunt o alternativă pentru cele de unică folosință din plastic, fiind produse din ingrediente 100% regenerabile și biodegradabile. De bază, ca materie primă, sunt amidonul de porumb – care provine dintr-un amestec de uleiuri vegetale, dar și trestia de zahăr. Adrian și Tudor Georgescu, fondatorii afacerii, folosesc aceste materii prime pentru a face farfurii, caserole și tacâmuri.

Spre deosebire de ambalajele reciclabile, care pot fi reintroduse în cicluri noi de producție, cele compostabile se transformă în compost (îngrășământ agricol natural) sub influența umezelii și a căldurii. Dacă produsele reciclabile pot fi refolosite de câteva ori, compostul este reutilizabil la infinit.
Bazele afacerii au fost puse în aprilie 2017, când cei doi frați s-au așezat la masă și au ales numele firmei. Un an mai târziu, în vara anului 2018, au încheiat primul contract cu un lanț de magazine. Astăzi, ambalajele Biodeck se găsesc atât pe rafturi ale retailerilor, cât și în mai multe cafenele și restaurante. Fabrica Biodeck se află în Buftea, în apropiere de București.
5. Povești din pânză
Atelierul de pânză s-a născut în 2009, într-un spațiu de mai puțin de nouă metri pătrați, în care trei persoane au început să creeze sacoșe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic. Proiectul, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilități, a apărut ca o soluție la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deșeurilor, care au loc atât la nivel global, cât și în România, povestește fondatoarea Teia Ciulacu.

Inspirația i-a venit după ce a dat peste o statistică de la Ministerul Mediului, care arăta că în România se consumă cinci miliarde de pungi de plastic într-un an, iar plasticul nu e biodegradabil sau reciclabil și, astfel, contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră.
Teia Ciulacu a scris atunci un plan de afaceri, a primit un grant de 5.000 de dolari de la o fundație pentru a-și cumpăra echipamentele necesare și, într-un spațiu pus la dispoziție de un partener, au realizat primele sacoșe de pânză, din bumbac netratat, neînălbit.
Materialul vedetă din China
Pentru mai multe afaceri de la zero, materia primă este bambusul, iar produsele care ies din această plantă sunt din cele mai diverse, de la biciclete la scutece și hârtie igienică.
Sabin Dimian, de pildă, a pus pe piață în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus într-un atelier din Câmpina, județul Prahova. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieșit primele biciclete.

„Am optat pentru bambus pentru că poate fi recoltat în fiecare an. Dacă am fi produs din lemn, trebuia să așteptăm zece ani, astfel încât stejarul respectiv să ajungă la maturitate pentru a produce o asemenea bicicletă. Bambusul este cu 35% mai rezistent decât stejarul”, spunea Sabin Dimian la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Tot din bambus sunt și scutecele pe care le face Ana Voicu. Fostă angajată a unei companii multinaționale, ea a dat statutul de angajat pe cel de antreprenor, pentru a pune pe picioare brandul de scutece de unică folosință, parțial biodegradabile, din bambus Zuluff.
Primele idei au încolțit acum trei ani, dar au prins contur treptat, după ce Ana Voicu a testat produsul cu ajutorul mamelor din România. Bambusul a fost ales ca materie primă pentru Zuluff deoarece este un material sustenabil, care se găsește și crește în cantități mari. În plus, fibra din bambus este moale și potrivită pentru bebeluși.
Și la baza hârtiei igienice Bambooda stă tot bambusul. Dan Cornea este cel care s-a gândit să creeze o alternativă la hârtia care rezultă din tăierea copacilor și a conceput acest brand de hârtie igienică. Materia primă provine din provincia Sichuan din China, recunoscută pentru plantațiile de bambus.

„Bambusul este una dintre plantele cu cea mai rapidă creștere din lume, oferind o alternativă ecologică pentru copacii tăiați și care poate fi reînnoită rapid. Bambooda este fabricată 100% din celuloză de bambus, complet albă, în trei straturi, conține 330 de foi, are zero ambalaje din plastic și este mult mai rezistentă la rupere”, explică Dan Cornea.
Din bambus sau nu, produsele micilor antreprenori arată, cu fiecare nouă idee, că alternative pentru a fi sustenabili există la orice. Este totul o chestiune de voință.
