Bursele, prinse între „moartea porumbelului“ Fed și tragedia greacă

Indicele BET, principala referință a bursei de la București, a deschis săptămâna trecută cu scăderi de până 1%, însă pe parcursul ședințelor următoare acțiunile românești s-au redresat și au raportat creșteri modeste.

Schimbarea de sentiment a investitorilor indică faptul că aceștia se așteaptă la un acord între Grecia și creditorii săi. Miniștrii de finanțe ai țărilor din zona euro au stabilit amânarea tuturor negocierilor cu guvernul Greciei până după anunțarea rezultatului referendumului programat duminică. Astfel că este de așteptat ca la începutul acestei săptămâni să aibă loc din nou turbulențe pe piețele de acțiuni, în funcție de rezultatul referendumului.

„Defaultul Greciei este inevitabil și nu va fi o surpriză pentru nimeni. Se știe de mai mulți ani că Grecia nu dispune de capacitatea financiară de a-și plăti datoriile, astfel că mă aștept ca intrarea în default să aibă un impact limitat pe burse, mult mai mic decât cel cauzat de falimentul Lehman Brothers“, a spus Nicolae Pascu, directorul general al societății de administrare STK Financial.

Miniștrii de finanțe din zona euro au respins solicitarea autorităților de la Atena de a prelungi cu o lună programul de susținere financiară de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 mi-liarde de euro. În lipsa fondurilor, Grecia nu și-a putut plăti o datorie de 1,6 miliarde de euro către FMI, scadentă pe 30 iunie.

„Piețele de acțiuni au reacționat prin scăderi la riscul de default al Greciei încă din 2012, însă piețele de obligațiuni nu au reacționat. Problema mai mare pentru România va fi impactul defaultului Greciei pe piața de obligațiuni. Ne putem aștepta la o creștere a dobânzilor pe piața obligațiunilor dacă intră Grecia în default, iar acest lucru va face ca statul român să se împrumute mai scump“, a mai spus Pascu.

Privind luna iunie în ansamblu, bursa a avut o perioadă slabă. Indicele BET, al celor mai lichide zece acțiuni, s-a depreciat cu 2,78%, indicele BET-FI, al SIF-urilor și Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%, iar indicele companiilor din energie (BET‑NG) s-a depreciat cu 1%.

„În această vară, adevăratul subiect la nivel global nu este Grecia, ci apropierea Rezervei Federale de prima creștere a dobânzii-cheie din SUA din ultima decadă. Credem că, pe măsură ce percepția iminenței debutului unui ciclu de normalizare monetară în SUA se va consolida, cotațiile aurului ar trebui să se deprecieze în aceasta vară, putând testa cotația de 1.000 dolari/uncie“, a spus Mihai Nichișoiu, analist piețe internaționale la firma de brokeraj Tradeville.

Investitorii de pe piețele financiare internaționale se așteaptă ca banca centrală a SUA să crească rata dobânzii de referință din luna septembrie. Această creștere de dobândă va pune capăt politicii monetare a Fed descrise drept „dovish“ din ultimii opt ani (n.red. „dove“ în limba engleză înseamnă porumbel, termenul fiind extins în vocabularul investitorilor pentru a denumi o politică monetară relaxată, docilă).

Acest scenariu este semnalizat de faptul că aurul nu a reacționat la riscul ieșirii Greciei din zona euro.
Aurul a rămas indiferent la turbulențele de pe piețele financiare cauzate de temerile investitorilor privind un posibil default al Greciei, cotația metalului galben fiind aproape identică în ultimele zile. În astfel de situații, aurul ar fi trebuit să se aprecieze pe fondul refugiului investitorilor în active considerate sigure.

Acest lucru nu s-a întâmplat însă: uncia de aur se tranzacționa pe 30 iunie pe bursa de la Londra la 1.170 de dolari, cotație aproape identică cu cea de vineri 26 iunie și cu 1,7% sub cea de la începutul lunii iunie. În ultima lună, bursele mature de acțiuni (Franța, Germania, Anglia) s-au corectat cu până la minus 6%, investitorii reacționând la incertitudinile legate de viitorul Greciei în zona euro. Dolarul s-a depreciat cu 2% față de euro în ultima lună.

Teoretic, între evoluția dolarului american și cea a aurului există o relație inversă, însă în ultima lună ambele active financiare s-au depreciat.

În vara anului 2011 aurul a fost principalul refugiu din calea tur-bulențelor financiare, când temerile privind un po-sibil default al Greciei, retrogradarea ratingului SUA, dar și riscul ca economiile mari ale zonei euro precum Franța și Italia să intre în colimatorul piețelor financiare au aruncat cotația aurului la maximul istoric de 1.900 dolari/uncie (o uncie echivalează cu 31 de grame).