Burnout, anxietate și capitalism: când sănătatea mintală devine monedă de schimb

În ultimii ani, a vorbi despre sănătatea mintală în capitalism înseamnă a recunoaște că această problemă nu este doar una personală, ci și politică. Nu putem separa bunăstarea psihică de condițiile sociale și economice în care trăim. O abordare reală a sănătății mintale necesită politici care reduc inegalitățile, asigură un venit minim garantat, reglementează piața muncii pentru a preveni exploatarea și promovează solidaritatea în locul competiției feroce.

De cele mai multe ori, degeaba faci terapie pentru burnoutul care vine la pachet cu jobul sau pentru anxietatea pe care o simți față de incertitudinea financiară. Problema pare să fie însuși capitalismul. Sistemul economic în care trăim influențează nu doar condițiile materiale de viață, ci și stările noastre emoționale, percepția despre sine și relațiile sociale. Ritmul accelerat al pieței muncii, precaritatea economică și individualismul impus de piață creează un mediu în care sănătatea mintală este adesea sacrificată în numele productivității și al profitului.

Una dintre cele mai evidente legături dintre capitalism și sănătatea mintală este presiunea constantă a pieței muncii. Sistemul prezent valorizează competiția și eficiența maximă, iar angajații sunt supuși cerințelor excesive care duc la stres cronic, anxietate și burnout – termenul care pare să definească viața majorității angajaților din prezent. Orele suplimentare, nesiguranța locului de muncă și lipsa unui echilibru între viața profesională și cea personală contribuie la epuizarea emoțională și psihologică. În plus, creșterea numărului de locuri de muncă „precare” – cu salarii mici, fără beneficii și fără siguranță pe termen lung – alimentează acest climat de incertitudine și anxietate.

Nesiguranța economică este direct legată de depresie și alte tulburări mintale, afectând mai ales tinerii și categoriile vulnerabile. Capitalismul promovează și o cultură a individualismului, în care succesul personal este considerat exclusiv responsabilitatea individului, iar eșecul este perceput ca o vină personală. Acest model ignoră complet influențele structurale asupra vieții fiecăruia, precum inegalitățile sociale, accesul limitat la educație și sănătate sau discriminarea sistemică.

Presiunea constantă de a „reuși” creează sentimente de inadecvare, autoînvinovățire și izolare socială. Generația Z, aflată la începutul carierei, resimte această presiune într-un mod unic, crescând în era rețelelor sociale, unde succesul și imaginea personală sunt evaluate constant prin postări pe Instagram. Sistemul capitalist, orientat spre maximizarea profitului, amplifică inegalitățile economice și insecuritatea financiară. Această insecuritate generează anxietate și alte probleme de sănătate mintală. Un studiu din 2014 al Universității Yale sugerează că unele probleme de sănătate mintală sunt, de fapt, probleme financiare, evidențiind legătura strânsă dintre dificultățile economice și stresul psihologic.

În loc să fie abordată ca o problemă socială și economică, sănătatea mintală este adesea medicalizată, iar soluțiile propuse se rezumă la tratamente individuale – medicamente, terapie – în loc să se analizeze cauzele structurale ale suferinței. Sistemele de sănătate publică sunt subfinanțate, iar accesul la servicii de sănătate mintală este un lux pentru mulți oameni, mai ales în țările unde serviciile sunt privatizate și costisitoare. Astfel, capitalismul nu doar creează probleme de sănătate mintală, dar le și transformă într-o oportunitate de afaceri prin industria farmaceutică și cea a terapiei private. Totul devine afacere în capitalism.

Ajungem să fim încurajați să căutăm soluții individuale, care adesea sunt inaccesibile pentru cei mai afectați. Generația Z este una dintre cele mai afectate de această realitate, având cele mai ridicate rate de depresie și anxietate raportate vreodată. În ciuda deschiderii mai mari față de subiectele legate de sănătatea mintală, mulți tineri nu își permit terapia sau alte forme de sprijin. În plus, platformele sociale sunt pline de conținut despre self-help, însă aceste soluții individuale nu pot înlocui politicile publice eficiente care să asigure acces real la îngrijire. Un articol din Spectre Journal menționa că depresia este considerată a doua cauză principală de afectare funcțională la nivel mondial.

În țările capitaliste avansate, problemele de sănătate mintală sunt extrem de răspândite. De exemplu, în Anglia, în 2021, 1 din 6 adulți suferea de o tulburare mintală comună, cum ar fi depresia, anxietatea, fobiile, tulburările de panică sau tulburarea obsesiv-compulsivă. Aceasta reprezintă o creștere de 20% față de 1993. Și în România, sănătatea mintală este o problemă tot mai presantă.

Conform unui raport din 2023 al Universității Babeș-Bolyai, aproximativ 1 din 5 români se confruntă cu probleme de sănătate mintală, iar cel puțin 250.000 suferă de tulburări mintale severe. Aceste cifre demonstrează că impactul economic și social asupra bunăstării psihologice nu poate fi ignorat, iar o schimbare reală necesită măsuri sistemice, nu doar soluții individuale. Dar este realist să ne gândim că aplicarea unor noi politici ar reduce inegalitățile și, implicit, problemele de sănătate mintală cauzate? Dacă s-ar rezolva inegalitățile, am avea un venit minim garantat care să permită un trai decent, o piață a muncii reglementată pentru a preveni exploatarea – dacă toate acestea ar fi implementate, am mai putea considera că trăim într-un sistem capitalist?  

Oana-Maria Ioniță este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, După Afaceri PREMIUM