„Bun venit în Bulgaria, națiunea care se micșorează cel mai rapid din lume”

Pe Stoian Evtimov nu tunica tradițională de lână îl face neobișnuit, ci faptul că are până în 40 de ani, adică este tânăr, și trăiește la sat. „Toți prietenii mei cu care am crescut aici sunt de mult plecați“, spune el melancolic. Ca mulți alți tineri bulgari, prietenii din copilărie ai lui Stoian s-au mutat la oraș, care pe unde a găsit de muncă. Însă Stoian are ce munci în Peștera, un sat de munte, și se consideră norocos. Conduce un grup de interpreți de muzică populară și organizează un festival anual de muzică în încercarea de a revigora muzica tradițională și traiul la sat.

În Peștera există totuși locuitori. Zeci de sate zac în paragină, părăsite total sau semipărăsite, în zonele sărace și depopulate ale Bulgariei, mai ales în nord. Depopularea este cruntă acolo. Cine se abate cu mașina de la drumurile tradiționale spre strălucitoarele stațiuni litorale, cum sunt Nisipurile de Aur sau Balcic, sau spre munții uriași și minunați, poate rătăci ore întregi prin zeci de kilometri de drumuri pustii și revendicate de natură. Vulpile și iepurii abia dacă mai animă peisajul. Nu se pune problema de vreun om sau animal domestic. Mașinile în trecere sunt rare.

„Bun venit în Bulgaria, națiunea care se micșorează cel mai rapid din lume”, este titlul unui reportaj cuprinzător realizat de The Irish Times despre viața în cea mai săracă țară din UE. La începutul acestui an capitala Sofia le-a oferit localnicilor și vizitatorilor un spectacol uluitor de bogăție din vremuri străvechi și moderne. Galeria națională a țării, adăpostită într-un fost palat regal elegant, a arătat lumii 62 de comori strălucitoare, datând din anii 1.000 Î.Hr., într-o expoziție numită „Lâna de aur. Aventurile argonauților“.

Expoziția a inclus 16 exponate prezentate pentru prima dată publicului. Până acum, acestea au stat ascunse în depozitele bine păzite ale Fundației Tracia, o creație a omului de afaceri multimilionar Vassil Bojkov. Expoziția a adus o strălucire culturală președinției bulgare, prin rotație, de șase luni a UE și poate și puțină strălucire reputației lui Bojkov. Înființată în 2004, Fundația Tracia spune că finanțează cercetările și îmbunătățește accesul la muzee și protecția patrimoniului cultural, în timp ce are grijă de colecția fondatorului său de peste 3.000 de artefacte prețioase.

Despre Bojkov se spune că ar fi cel mai bogat om din Bulgaria, cu un imperiu care cuprinde de la construcții la afaceri cu jocuri de noroc și pe care le-a construit în timpul tranziției haotice, cu episoade sângeroase, a națiunii sale din comunism spre capitalism în anii 1990. Cu Fundația Tracia, probabil că magnatul, poreclit „Craniul“, încearcă să dea ceva înapoi țării cu cele mai mari inegalități din UE. O țară săracă, dar plină de comori și istorie.

La aproximativ 11 ani de la aderarea Bulgariei la UE – care a adus speranța unei creșteri mai rapide a prosperității, a unei democrații mai solide și a unei justiții sociale mai cuprinzătoare – datele de la Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, oferă o lectură sumbră.
Bulgaria are cel mai mic salariu mediu din UE, de 575 de euro pe lună, cel mai mic salariu minim, de 260 de euro pe lună, și cea mai mică pensie medie, de 190 de euro.

Mai mult de 40% dintre bulgari sunt acum expuși riscului sărăciei și excluziunii sociale – nivel de două ori mai mare decât în Germania, cea mai mare economie europeană, dar nu și cea mai bogată. Apoi, în timp ce într-un top al veniturilor în medie prima cincime din populația statelor membre ale UE câștigă de 5,2 ori mai mult decât ultima cincime, în Bulgaria raportul între veniturile păturii de sus și cele ale păturii de jos este de 8, fără a fi luate în considerare averile nedeclarate.

„Sunt trei realități bulgare“, spune Daniel Kaddik, directorul din Sofia al Fundației Friedrich Naumann. „Oamenii cu un salariu mediu nu trăiesc bine aici, unde prețurile alimentelor, energiei și ale altor lucruri sunt comparabile cu cele din țări mai bogate din Europa.”
Apoi, există o clasă mijlocie relativ mică, care are propria bulă, lucrează în start-up-uri noi sau pentru multinaționale și trăiește în cartiere din Sofia comparabile cu, spre exemplu, unele zone din Berlin.

„Există și clasa superioară, care este detașată de toți și de toate. Au mașini foarte scumpe și frecventează cluburi selecte, cu clientelă restrânsă. Există adesea suprapuneri cu afaceri dubioase.“

Contrastele din societate se văd la drumul mare. „Am locuit în Berlin și nu am văzut niciodată un Maybach“, povestește Kaddik. „În Sofia am văzut deja trei.“ Maybach este o mașină scumpă, impunătoare,  preferată de oamenii de afaceri care țin să-și etaleze bogăția. La începutul lunii noiembrie, mii de cetățeni au ieșit în stradă să protesteze contra scumpirii carburanților și a creșterii taxelor pentru autovehiculele vechi și poluante. Scumpirile îi lovesc mai ales pe șoferii cu cele mai mici venituri. De asemenea, creșterea prețurilor carburanților duce la scumpiri în lanț în toată economia. Protestatarii au blocat drumuri principale, inclusiv unul care duce spre Grecia.

Pentru că Bulgaria este cea mai săracă economie din UE, scumpirile și creșterile de taxe sunt o problemă delicată. The Balkan Insight scrie că actualele proteste amintesc de nemulțumirea generală din 2013, care a dus în cele din urmă la căderea guvernului de atunci. Economia crește, cu aproximativ 3,5%, însă Banca Mondială apreciază că PIB-ul trebuie să se extindă „cu cel puțin 4% pe an în următorii 25 de ani pentru ca Bulgaria să ajungă la nivelul mediu al veniturilor din UE și astfel să sporească prosperitatea comună“.

Bulgaria conduce în UE atunci când vine vorba de un indicator incomod  prevalența corupției și a mitei. Acestea fac greutăți economiei, sperie investitorii străini și țin oamenii săraci. Investițiile străine directe (ISD) s-au situat în primele opt luni ale acestui an la 230,5 milioane de euro, echivalentul a 0,4% din PIB, potrivit statisticii băncii centrale. În aceeași perioadă a anului trecut, ISD-urile au fost de 812 milioane euro, scrie Sofia Globe. Aceasta înseamnă o scădere de peste 71%.

În august, președintele executiv al Asociației Industriale Bulgare, Radosvet Radev, avertiza: „Colapsul investițiilor străine este total” și economia se hrănește preponderent cu remiterile trimise acasă de bulgarii care muncesc în străinătate.

Bulgaria este catalogată ca fiind cea mai coruptă țară din UE. Acest lucru o arată cel mai recent indicator al Transparency International, conform căruia națiunea est-europeană se clasează pe locul 71, alături de Africa de Sud și Vanuatu. O situație la fel de îngrijorătoare o arată un sondaj realizat de UE care a constatat anul trecut că doar un sfert dintre bulgari ar avea încredere în poliție pentru a se ocupa cu cazurile de corupție, iar polițiștii și ofițerii vamali sunt considerați funcționarii publici cu cea mai mare probabilitate să ia mită.

Parlamentul European estimează că în Bulgaria corupția costă în fiecare an echivalentul a aproximativ 15% din Produsul Intern Brut (PIB) și atinge fiecare aspect al vieții – de la licitații trucate, contracte opace și mită negociată în contracte de milioane de euro la tradiționalele „atenții” date sau plătite de cetățenii de rând pentru a-și netezi calea prin sistemele de sănătate și educație ale țării și prin birocrația bizantină.

Toate aceste tranzacții făcute pe sub mână, mari și mici, alimentează o economie gri pe care Fondul Monetar Internațional (FMI) a estimat-o anul trecut la echivalentul a 29,6% din PIB-ul țării. Este cel mai mare nivel din UE. Rezultatul este un ciclu debilitant de evaziuni fiscale și ieșiri de capital, venituri mai mici pentru guvern, servicii substandard pentru public și un sentiment de nedreptate și neîncredere față de funcționari și instituțiile de stat.

Un sondaj realizat de UE anul trecut a constatat că, pentru obținerea succesului în viață, de două ori mai mulți bulgari decât media europeană cred că „cunoașterea oamenilor potriviți“ are o importanță mai mare decât o educație bună. Sentimentul că jocul poate fi măsluit în favoarea celor care au pile și că nu se poate scăpa de sărăcie și-a pus adânc amprenta asupra demografiei bulgare – tinerii pleacă, cuplurile au mai puțini copii și populația se prăbușește rapid.

Un studiu al ONU a găsit că Bulgaria este națiunea care se micșorează cel mai rapid din lume. Populația actuală, de 7 milioane de locuitori, este așteptată să scadă la 5,4 milioane de locuitori în 2050 și la 3,9 milioane până la sfârșitul secolului. Bulgaria a pierdut deja aproape 2 milioane de oameni față de vârful de aproape 9 milioane atins în 1989. Bulgaria are cea mai mare rată a mortalității din UE și una dintre cele mai scăzute rate ale natalității. În acest context, sutele de mii de muncitori plecați să muncească sau să locuiască în străinătate lasă țara cu o populație îmbătrânită, cu o forță de muncă slab calificată, cu deficit de cadre în școli, sănătate și alte sectoare importante pentru dezvoltarea viitoare și cu o finanțare deficitară a sănătații și pensiilor.

„Acum sunt locuri în care nu există un doctor pe o rază de 50 km. Trebuie să aduci hârtie igienică de acasă dacă ajungi la spital și alte astfel de lucruri. Este un mediu în care mulți oameni nu mai vor să trăiască”, spune Kaddik. În timp ce tinerii talentați și cu pregătire profesională bună pleacă de acasă în căutarea unor salarii mai mari, a condițiilor mai bune de lucru și a unui mediu mai puțin corupt, mulți bulgari nici măcar nu mai așteaptă până după absolvire pentru a începe să-și caute în străinătate oportunități pentru un trai mai bun.

Aproximativ 17% dintre studenții bulgari au mers la o universitate străină anul trecut, iar unele dintre universitățile de top din țară încearcă acum să umple sute de locuri goale pentru noul an de studii.

Protestele de la începutul lunii noiembrie sunt ceva rar în peisajul social al Bulgariei, apreciază Nicolas Tenzer, președintele Centrului pentru Studii și Cercetare pentru Decizii Politice (Cerap) din Paris. Iar acest lucru se datorează tot corupției și lipsei de transparență.

Parlamentul a discutat recent un proiect de lege elaborat de controversatul mogul media Delian Peevski care ar trebui să facă media mai transparentă, însă normele propuse nu prevăd informarea privind împrumuturile, veniturile din publicitate și fondurile indirecte de la UE, în ciuda faptului că aceste tipuri de finanțare sunt principalele surse de corupție și influență în sector. Acest peisaj mediatic opac este unul dintre motivele pentru care, spre deosebire de România, Polonia sau Ungaria, cetățenii bulgari ies rareori pe străzi pentru a se opune sistemului de justiție defectuos, corupției permanente sau influenței puterilor străine asupra politicii interne.

Nici în sistemul financiar situația nu este mai clară. A patra bancă în funcție de mărime s-a prăbușit în 2014.

În august, 200.000 de bulgari și-au pierdut peste noapte asigurările auto obligatorii după ce compania de asigurări cipriotă Olympic Inssurance a dat faliment. Reuters scria atunci că procurorul-șef al Bulgariei a cerut deschiderea unei investigații privind calitatea supravegherii companiei de asigurări de către comisia de supraveghere financiară a țării.