Bugetul pe 2013 în zece cuvinte: majorări nejustificate de salarii la stat finanțate din noi taxe

Când toți așteptau o reducere de taxe și de contribuții sociale compensată de micșorarea cheltuielilor de funcționare ale statului, așa cum promisese când critica cu avânt de pe margine, noua putere ne servește în meniul bugetar pe 2013 noi taxe și contribuții care să finanțeze o creștere a cheltuielilor salariale cu 13%. La adăpostul argumentației că a promis majorarea salariilor bugetarilor pentru a le aduce la nivelul din 2010, proiectul de buget prevede o creștere a cheltuielilor salariale pentru angajații din sectorul public cu 13%, până la 46,1 miliarde de lei. Dar dacă ar fi fost vorba numai de o reîntregire a salariilor, creșterea ar fi trebuit să fie mai redusă, având în vedere că doar pe primele șase luni de anul trecut salariile erau cu 15% mai reduse față de nivelul din 2010 dinainte de tăiere.

Practic, pe următoarele șase luni din 2013 nu este necesară decât o creștere de 7% a salariilor bugetarilor, având în vedere majorarea de 7% operată în iunie anul trecut de guvernul Ponta I. Astfel, se indexează toate salariile bugetarilor față de nivelul mediu din 2012 cu 13%, în loc de 10%, cât ar fi fost normal doar pentru reîntregire. Adică în loc de cheltuieli salariale de 45,4 miliarde de lei, cât ar fi fost suficient pentru reîntregire, este vorba de 46,2 miliarde de lei, deci 800 de milioane de lei trecuți în plus la cheltuieli salariale “cu valul”.

Cheltuielile cu salariile în PIB revin la un nivel de peste 7%, mai precis 7,4%, adică o creștere de 0,5% din PIB față de nivelul anului 2012.

Oficialii explică situația prin faptul că sunt nevoiți să readucă salariile la nivelul din 2012.

Însă putea foarte bine guvernul să-și asume o scădere a numărului de bugetari cu 13% adică nivelul majorărilor salariale pentru a menține anvelopa salarială sub 7% din PIB.

Interesant este că exact 0,5% din PIB nivel suplimentar al cheltuielilor cu salariile publice provin din taxe noi, adică din așa-numitul pachet de măsuri fiscale.

Odată cu proiectul de buget, Ministerul Finanțelor a publicat ieri o serie de proiecte de ordonanță de urgență care prevăd suplimentări de taxe în valoare de 2,9 miliarde de lei.

Un miliard de lei va proveni de la taxarea suplimentară a companiilor din energie și care exploatează resurse minerale, 600 de milioane de lei din impozitarea suplimentară din agricultură pe baza unor noi norme de venit pe care urmează să le definească Ministerul Agriculturii, încă 300 milioane de lei din contribuții sociale aferente majorării salariului minim, alte 200 de milioane de lei din devansarea creșterilor de accize la țigări și alcool.

Ar fi fost de înțeles o suprataxare a companiilor din energie care să creeze spațiul fiscal pentru o micșorare a contribuției de asigurări sociale sau a TVA.

Din TVA, spre exemplu, statul strânge anual 52,9 miliarde de lei (sumă prevăzută pentru 2013), iar micșorarea cu un punct a acestei taxe, de la 24% la 23%, ar fi necesitat o resursă suplimentară de 2,2 miliarde de lei. Micșorarea cu 1% a contribuțiilor de asigurări sociale ar fi costat statul de asemenea circa 2 miliarde de lei.

Veniturile din contribuțiile de asigurări sociale se vor ridica anul acesta conform bugetului la 54,3 miliarde de lei față de 51,0 miliarde de lei în 2012, conform celei de a doua rectificări bugetare de anul trecut.

O reducere măcar și cu un punct a unuia dintre cele două impozite/contribuții ar fi arătat voința Finanțelor de a trece la relaxare fiscală. În 2013 un punct, încă un punct în 2014, ar fi fost indicat un drum.

Când colo, ce avem? Exprimat în 10 cuvinte: un buget cu majorări de salarii finanțate din noi taxe.

Mai mult, cheltuielile de capital, adică investițiile din bugetul de stat și al autorităților locale, vor fi doar de 17,6 miliarde de lei în 2013, în scădere cu 3 miliarde de lei față de 20,6 miliarde de lei în 2012.

Aici răspunsul oficialilor este că sunt prevăzute sume mai mari pentru investiții din fonduri europene.

Deocamdată însă, experiența arată că în 2012 guvernul Ponta I a tăiat din buget la Ministerului Transporturilor pentru a “acomoda” creșterea salariilor cu ținta de deficit bugetar de 2,2% din PIB.

Este de văzut dacă autoritățile publice locale vor fi în stare să depună proiecte la Uniunea Europeană și să atragă bani pentru investiții în locul celor prevăzuți de la buget.

Măsura de forțare a finanțării din fonduri UE este bună, însă rămâne de văzut dacă va putea fi aplicată încă din cursul acestui an, având în vedere perioadele destul de lungi de aprobări de proiecte și decontări de la UE.

Per total față de prezentarea bugetului cetățeanului din 10 ianuarie, guvernul a devenit mai prudent în evaluarea PIB-ului pe 2013, reducându-l la 623,3 miliarde de lei față de 629 miliarde de lei anterior, dar surprinzător, mai optimist în ceea ce privește veniturile la bugetul consolidat: 209,2 miliarde de lei față de o estimare pe 10 ianuarie de 207 miliarde de lei.

Față de execuția preliminată pe 2012, se presupune o creștere nominală de 6% a veniturilor.

Este posibil ca o parte din noile taxe să fie justificate, însă introducerea lor intempestivă cu doar opt zile înainte de aplicare, pe 1 februarie, bulversează iarăși mediul de afaceri. Pentru că nu este vorba numai de noi taxe în energie, ci de o serie întreagă de modificări ale Codului fiscal: sunt prevăzute restrângeri la cheltuielile deductibile de diurnă, este coborât pragul de impunere obligatoriu cu 3% din cifra de afaceri la nivelul IMM-urilor de la 100.000 euro pe an la 65.000 de euro pe an și alte mărunțișuri, din care statul speră să scoată venituri suplimentare de 500-600 de milioane de lei pe an.

Seamănă mult cu un buget în care funcționarii din Finanțe s-au chinuit să găsească noi surse de venit la cererea noii conduceri, cât de mici, să astupe diverse portițe utilizate de companii, numai și numai să aducă câțiva bănuți la buget. Și pentru ce? Ca să crească de-a valma salariile bugetarilor cu 13%, în loc să fi asistat la o restructurare în rândul acestora.

Pentru că mediocritatea țintei în ceea ce privește îmbunătățirea colectării se vede simplu din nivelul prognozat al încasărilor din TVA: 52,9 miliarde de lei față de 51,8 miliarde de lei anul trecut.

Aceasta înseamnă o creștere de doar 1,1 miliarde de lei, adică de 2%.

În condițiile în care toate veniturile sunt estimate să crească cu 6%, în care inclusiv salariile funcționarilor din Finanțe și Agenția Națională de Administrare Financiară vor crește cu 13%, acceptarea neputinței statului de a încasa mai mult din TVA arată că eficientizarea colectării veniturilor la buget este o himeră.

Mai simplu este să inventezi noi taxe.

Alte opinii ale jurnalistilor ZF pe zf.ro/opinii