Bucureștiul, orașul ideal pentru șefi

Un manager de top român dintr-o multinațională din București are un salariu la jumătate față de unul din Geneva, cu 43% sub nivelul unuia din Londra, cu 37% mai puțin decât unul din Dublin și cu doar 13% sub nivelul unui executiv de top din Varșovia, arată datele unei cercetări comparative realizate de firma de consultanță în management Hay Group, care publică în fiecare an studii salariale cu date colectate din mediul privat.

În mod paradoxal poate, același studiu arată că executivii seniori câștigă mai mult în București decât în New York (cu 8% mai mult), Praga (cu 19%), Montreal (cu 18%) sau față de orașele din Japonia (cu 9%). Datele prezentate în comparație vizează valoarea medie totală a pachetului de compensații și beneficii și nu includ informații legate de managerii expați, care au pachete salariale mult mai mari decât managerii locali din zonele analizate. Cum se explică aceste diferențe?

„Sunt puțini manageri buni în România, iar cei care sunt cu adevărați buni trebuie reținuți”, crede Andreea Voinea, directorul de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă de pe plan local. În opinia ei, așa-numitul pool de talente din România este relativ îngust la nivel de poziții de top management, iar majoritatea candidaților buni sunt concentrați în București. De aceea, bătălia pe competențele lor a făcut ca salariile să le crească într-un ritm mult mai accelerat prin comparație cu ce s-a întâmplat cu restul angajaților din companii.

De aceeași părere este și Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul grupului APT, cu activități în domeniul recrutării și închirierii de forță de muncă temporară, care spune că România a ajuns să aibă șefi bine foarte bine plătiți pentru că multă vreme angajatorii nu au găsit candidați bine pregătiți care să ocupe poziții de management.

„Când au apărut multinaționalele, majoritatea pozițiilor erau ocupate de expați și, după ce și-au încheiat mandatele, cel puțin o parte din pachetele lor salariale s-au transferat și către managerii români care au rămas să îi înlocuiască. Deși angajatorii nu au oferit și nu oferă aceleași pachete românilor prin comparație cu cele ale expaților, au fost totuși nevoiți să le dea salarii mari și managerilor locali, pentru a-i motiva și pentru a-i reține în companii”, menționează Marinescu.

Pachetele salariale ale managerilor de top din România diferă în funcție de dimensiunea companiilor și de industria în care activează, însă, în general, un manager de top câștigă, în medie, între 10.000 și 15.000 de euro net pe lună, la care se adaugă bonusul anual și așa-numitele „long term incentive plan“ (plan de motivare pe termen lung), prin care aceștia primesc pachete de acțiuni în companie, la prețuri preferențiale, potrivit informațiilor din piață.

La polul opus sunt însă pachetele salariale ale muncitorilor din România, care adesea primesc puțin peste salariul minim pe economie (adică circa 175 de euro net pe lună). De altfel, aceeași comparație făcută de consultanții de la Hay Group în multinaționale la nivelul pozițiilor de muncitori / personal operațional arată o poziționare complet diferită a angajaților din București prin comparație cu cei care ocupă astfel de funcții în alte țări. De departe cea mai mare diferență este între costul salarial al unui muncitor din București și al unuia din Geneva, care câștigă de zece ori mai mult decât unul din România (deși un șef din Capitală câștigă doar de două ori mai puțin decât unul din același oraș elvețian). În orașele din Japonia sau din Olanda, dar și în Londra, Dublin, Paris, Berlin sau New York angajații care fac parte din categoria personalului operațional primesc salarii de 3 până la 5 ori mai mari decât în București, deși diferențele dintre pachetele salariale ale șefilor din aceleași zone nu sunt atât de mari. ”Atunci când decid să investească într-o țară, investitorii se uită de regulă la mai multe aspecte, cum ar fi costurile cu forța de muncă pentru personalul operațional, pentru că în această categorie intră o mare parte din personalul unei companii, dar și la potențialul de viitori angajați pe care i-ar putea avea în locul respectiv”, spune Mihaela Lupu, market leader productized services în cadrul Hay Group România.