Bucureștiul în festival, ediția 2025: Ce înseamnă Festivalul Internațional George Enescu pentru o capitală europeană

Organizat o dată la 2 ani, Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre evenimentele emblematice ale Bucureștiului, un reper atât din punct de vedere cultural, cât și turistic, așteptat atât de iubitorii muzicii clasice, cât și de hoteluri, restaurante, muzee, terase și magazine, având în vedere numărul mare de turiști români și străini care ajung în Capitală cu această ocazie.

Spectacolele desfășurate la Ateneu și în celelalte spații dedicate au fost urmărite de peste 110.000 spectatori din România, SUA, Franța, Spania, Germania, Australia, Israel sau de pe continentul african, la ultima ediție, cea din 2023. „La fiecare ediție, festivalul a atras și un număr semnificativ de turiști străini veniți special pentru eveniment, între 10.000 și 20.000. Este posibil ca și la ediția din 2025 să ajungem la cifra de 20.000 sau poate să o și depășim, ținând cont de aderarea totală a României la spațiul Schengen. Pe de altă parte, festivalul are o durată de peste trei săptămâni și, deși mai puțini, sunt turiști care aleg să se cazeze în București și să participe la concerte pentru toată perioada evenimentului”, spune Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al ANAT.

Amploarea acestui eveniment cultural se reflectă și în încasările hotelierilor și ale proprietarilor de terase și restaurante, având în vedere că un străin cheltuiește în medie circa 1.000 de euro în timpul sejurului său în București. „Prezența a mii de turiști, atât străini, cât și români, pe durata festivalului, care se întinde pe câteva săptămâni, implică o creștere semnificativă a gradului de ocupare a unităților de cazare și, implicit, a veniturilor acestora. Un spectator străin poate cheltui în medie aproximativ 1.000 de euro. În total, sumele cheltuite de ei în București pot varia de la minimum 10 milioane de euro la 30 de milioane de euro pe toată durata festivalului, în funcție de numărul de turiști străini veniți”, a mai spus Traian Bădulescu.

Potrivit statisticilor din ultimii ani, în luna septembrie, când, în mod tradițional, este organizat Festivalul George Enescu, se observă o creștere de până la 20% a numărului de turiști care se cazează în hotelurile din București față de media celorlalte luni din an. „Numărul turiștilor atrași de astfel de evenimente culturale crește constant de la un an la altul, mai ales că și-au câștigat notorietatea atât la nivel local, cât și internațional. Pe de altă parte, diversificarea ofertei de spații hoteliere din București din ultimii ani contribuie la atragerea turiștilor. Acest lucru se vede, bineînțeles, și în ratele de ocupare ale hotelurilor și în veniturile hotelierilor în perioadele în care în București au loc evenimente culturale sau sportive”, explică Vlad Săftoiu, head of research în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Evident, impactul total asupra economiei Bucureștiului al acestui festival este semnificativ, căci, pe lângă veniturile directe generate de sectorul hotelier, acest tip de eveniment stimulează și alte industrii conexe, precum restaurantele, transportul local sau retailul. Acest efect multiplicator contribuie la creșterea economică locală și la crearea de locuri de muncă temporare, completează managerul Cushman & Wakefield Echinox.

Iar impactul financiar ar putea fi chiar mai mare dacă Bucureștiul ar beneficia de o promovare externă adecvată ca destinație culturală, un capitol la care România este constant în urma altor țări din regiune. „Dacă din punctul de vedere al infrastructurii hoteliere Bucureștiul este în plină dezvoltare prin deschiderea de noi hoteluri, problema rămâne în ceea ce privește infrastructura culturală și promovarea capitalei ca destinație culturală. În acest sens, investiții în renovarea și modernizarea muzeelor, teatrelor și a altor instituții culturale, dar și construcția unora noi, ar putea duce la atragerea unui număr mai mare de turiști”, consideră Vlad Săftoiu.

„Bucureștiul este în plină dezvoltare prin deschiderea de noi hoteluri, problema rămâne infrastructura culturală și promovarea.” –
Vlad Săftoiu, head of research, C&W Echinox

Chiar dacă numărul de evenimente culturale, sportive, artistice a crescut în ultimii ani, la fel ca și numărul de străini care îl vizitează, Bucureștiul nu are încă un site oficial de promovare, o campanie de promovare sau un brand propriu, măsuri cerute repetat de-a lungul anilor de reprezentanții industriei HoReCa. „Din păcate, Bucureștiul nu are încă o organizație de management al destinației, creată pe baza unui parteneriat public –privat, care s-ar ocupa de promovarea turistică a orașului, de crearea unui brand, de dezvoltare turistică și de strategii de marketing. Este necesară organizarea de evenimente culturale diverse pe tot parcursul anului, pentru a menține un flux constant de vizitatori. De asemenea, este nevoie de îmbunătățirea facilităților turistice și a serviciilor de informare, prin crearea de centre și puncte de informare, inclusiv prin dezvoltarea de aplicații mobile și lansarea unor ghiduri turistice actualizate”, consideră Traian Bădulescu.

Implementarea acestor măsuri ar putea transforma Bucureștiul într-o destinație culturală de top cel puțin la nivel european, atrăgând un număr crescut de turiști și contribuind la dezvoltarea economică a orașului.

Cum transformi o idee într-un festival? Anul 2025 va aduce din nou în București Festivalul Internațional George Enescu, care va avea loc între 24 august și 21 septembrie. Organizarea ediției actuale se află în prezent în linie dreaptă, având în vedere că planificarea unui astfel de eveniment începe cu doi ani înainte. Punctul de pornire este întotdeauna stabilirea viziunii artistice pe care directorul artistic al Festivalului și Concursului Enescu, dirijorul Cristian Măcelaru, o are pentru viitoarea ediție, identificând proiectele care reflectă cel mai bine direcția aleasă. Urmează apoi contactarea orchestrelor, a dirijorilor și a soliștilor, precum și alegerea repertoriului ținând cont de tema festivalului, de propunerile artiștilor, dar și de specificul fiecărui ansamblu invitat. Pasul următor este fixarea datelor, negocierea onorariilor și a condițiilor de participare, iar în paralel, echipa de producție se asigură că din punct de vedere logistic necesitățile orchestrelor pot fi satisfăcute la standarde profesioniste. „Acest lucru nu înseamnă neapărat că asigurăm absolut tot ceea ce solicită invitații în fișele tehnice, ci reprezintă o negociere între ce putem oferi – infrastructura sălilor de concert care ne găzduiesc este limitată, cum bine știm – și cum se pot adapta cei care acceptă invitația de a participa la festival. Elaborarea planului de comunicare și marketing este un alt aspect la care se lucrează cu cel puțin 10 luni înainte de desfășurarea efectivă a festivalului”, povestește Cristina Uruc, manager interimar la Artexim, instituția responsabilă de organizarea Festivalului și a Concursului Internațional George Enescu.

„Ediția din 2023 a Festivalului a costat 12,3 milioane de euro, sumă care a inclus Concursul Enescu din 2024. 95% din acest buget este acoperit de Ministerul Culturii.” 

Cristina Uruc, manager interimar la Artexim, instituția responsabilă de organizarea Festivalului și a Concursului Internațional George Enescu

Costurile totale pentru organizarea ediției din 2023 au fost de aproximativ 12,3 milioane de euro, din care 95% au fost acoperite de guvern, prin Ministerul Culturii. Această finanțare a inclus și cheltuielile necesare pregătirii ediției din 2024 a Concursului International George Enescu. Restul de 5% din buget a fost completat din veniturile proprii ale Artexim, sau prin parteneriate instituționale și private.

În ceea ce privește evoluția costurilor pentru ediția din 2025, acestea depind în final de o serie de factori, cum ar fi inflația, extinderea programului artistic și dezvoltarea unor noi proiecte inovative, precum seria de concerte imersive. Guvernul rămâne și în acest an principalul finanțator, iar veniturile din vânzarea biletelor sunt utilizate de Artexim pentru acoperirea cheltuielilor operaționale (salariile angajaților, utilități, funcționarea curentă a instituției) și pentru susținerea proiectelor instituționale între edițiile festivalului. „Nu se pune problema recuperării investiției din încasările de bilete, ci mai degrabă de asigurarea existenței instituției și a continuității proiectelor culturale pe termen lung”, mentionează Cristina Uruc.

Cum a arătat pe scurt ediția 2023?  51 de orchestre simfonice și de cameră din 16 țări și peste 3.500 de artiști, atât din România, cât și din străinătate, 90 de manifestări artistice, plus concertele desfășurate în țară și evenimentele conexe, ajungând la peste 150 de concerte în total. Festivalul a avut în final 29 de concerte în seria „Mari Orchestre”, 27 de concerte la Ateneul Român, 12 spectacole în cadrul seriei de la Miezul Nopții, 8 evenimente în cadrul seriei „Enescu și contemporanii săi”, 4 „Family Concerts” și 10 concerte susținute de orchestrele românești. Un alt moment remarcabil a fost Piața Festivalului, cu cele 14 concerte în aer liber, dar și proiectul Academia Lumiere d’Europe, desfășurat timp de 10 zile sub patronajul Comisiei Naționale Române pentru UNESCO, în parteneriat cu Institutul Francez și Universitatea Națională de Muzică din București.

Dar dincolo de dimensiunea artistică, organizarea unui astfel de eveniment presupune un efort logistic uriaș. „Am asigurat peste 9.000 de nopți de cazare și am realizat transporturi de peste 15.000 de kilometri doar în București pentru deplasarea artiștilor. De asemenea, am coordonat sosirea a peste 20 de camioane cu instrumente din Europa și din țară, descărcând și încărcând zeci de tone de echipamente la locații precum Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Teatrul Odeon și Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României. Această ediție a fost, fără îndoială, un succes nu doar prin prisma cifrelor, ci și prin atmosfera unică creată de toți cei implicați – artiști, organizatori și spectatori deopotrivă”, spune managerul de la Artexim.

„Festivalul atrage 10.000 – 20.000 de turiști străini, iar un spectator venit din altă țară poate cheltui 1.000 de euro pe sejur. Cheltuielile totale ale turiștilor străini pot ajunge și la 30 milioane de euro cu ocazia festivalului.”
Traian Bădulescu, purtător de cuvânt, ANAT

Festivalul în 2025. Pentru ediția din acest an, viziunea artistică se concentrează pe celebrarea celor 70 de ani de la trecerea în neființă a lui George Enescu, astfel că întregul concept va gravita în jurul personalității sale. Programul va pune în lumina creațiile esențiale ale compozitorului, incluzând interpretări de referință, dar și abordări inedite. Pe lângă concertele clasice, ediția din 2025 va aduce elemente de inovație printr-o nouă serie de concerte Enescu Immersive Experience, care vor utiliza noile tehnologii pentru a transforma întâlnirea publicului cu muzica clasică într-o călătorie senzorială.

Cristina Uruc, omul din spatele Festivalului Internațional George Enescu, și-a început cariera în lumea organizării de concerte, evenimente culturale și spectacole în 2007, tot la Artexim, a fost manager general de proiect al Festivalului Internațional New Music Week, precum și manager de turneu în Italia. Din aprilie 2021 până în martie 2022, a fost consultant artistic al Filarmonicii de Stat Sibiu. A studiat compoziția la Universitatea Națională de Muzică din București, iar în 2019 a obținut titlul de Doctor în muzică în cadrul aceleiași instituții.

Dacă ați fi proaspătă absolventă a Universității de Muzică, ați schimba ceva în drumul parcurs până acum?

Cristina Uruc: Nu, nu aș schimba nimic în drumul parcurs până acum. Toți pașii pe care i-am făcut, mai siguri sau mai puțin siguri, studiile pe care le-am urmat, persoanele și mentorii cu care am interacționat, în cadrul și în afara Universității Naționale de Muzică din București, au contribuit la dezvoltarea mea personală și profesională și au fost adaptați timpului pe care l-am trăit. Cred însă că studenții din instituțiile muzicale din România au norocul de a beneficia, astăzi, de mai multe instrumente care le facilitează alegerea unui drum profesional. Opțiunile sunt acum mai clare și diversificate, iar universitățile colaborează activ cu viitorii angajatori, demonstrând astfel o responsabilitate asumată față de viitorul profesional al absolvenților lor.

Ce a însemnat perioada de lucru din Italia pentru dvs. și ce ați învățat de la echipele cu care ați colaborat acolo? Ce v-a convins să reveniți în România?

Cristina Uruc: Perioada de lucru în Italia a fost extrem de valoroasă pentru mine, deoarece mi-a oferit oportunitatea de a-mi dezvolta abilitățile dobândite anterior în contextul internațional al Festivalului Enescu într-un mediu cultural și lingvistic diferit de cel românesc și de a învăța cum să gestionez proiecte mai mici, dar complexe. Colaborând cu Corul și Orchestra Ghislieri, am ocupat poziția de asistent de producție și tour manager, ceea ce m-a învățat să gestionez logistic deplasările internaționale cu un grup de muzicieni cu personalități diverse, organizarea stagiunilor și festivalurilor din portofoliul Centrului de Muzică Veche Ghislieri. Această experiență m-a forțat să ies din zona mea de confort și să mă adaptez rapid la cerințele fiecărei situații. De asemenea, experiența de turneu cu ansamblul Il Giardino Armonico m-a învățat importanța organizării rapide și a adaptabilității. Munca sub presiune și adrenalina unui turneu, unde uneori interacționezi cu muzicienii doar cu o zi înainte de plecare, mi-au dezvoltat simțul de orientare și memoria vizuală, iar satisfacția finală, atunci când proiectul se încheie cu succes și muzicienii sunt mulțumiți, a fost de neprețuit. Ulterior, la Sibiu am avut ocazia de a aplica și adapta toate cunoștințele dobândite într-un mediu preponderent privat la procedurile unei instituții muzicale de stat din România. A fost un pas important înainte de a prelua conducerea Artexim, a reprezentat, practic, pregătirea revenirii „acasă” din punct de vedere professional.

Având în spate experiența spațiului cultural italian, cum stă România în privința infrastructurii  de spectacol?

Cristina Uruc: România are o multitudine de săli importante de spectacole și concerte, bijuterii arhitecturale, cum este unicul Ateneu Român. Sala Radio, Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României, Sala Teatrului Odeon, iar din 2025 Muzeul Mina și alte spații neconvenționale vor intra de asemenea în circuitul sălilor de concert festivaliere.

Festivalul în 2023

♦ 51 de orchestre simfonice și de cameră din 16 țări 

♦ > 3.500 de artiști, atât din România, cât și din străinătate

♦ 90 de manifestări artistice, plus concertele desfășurate în țară și evenimentele conexe, ajungând la peste 150 de concerte în total 

♦ 29 de concerte în seria „Mari Orchestre”, 27 de concerte la Ateneul Român

♦ 12 spectacole în cadrul seriei de la Miezul Nopții

♦ 8 evenimente în cadrul seriei „Enescu și contemporanii săi”

♦ 4 „Family Concerts” 

♦ 14 concerte în aer liber

♦ 20 de camioane cu instrumente din Europa și din țară, care au presupus descărcarea și încărcarea a zeci de tone de echipamente la locații precum Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Teatrul Odeon și Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României