București. Bugetul a trecut, problemele rămân: Bugetul de 2 mld. euro al Primăriei Generale a Bucureștiului a fost aprobat de consiliul local, dar puțini bani merg spre investiții

♦ Consiliul General al Primăriei Capitalei și-a aprobat, vineri, bugetul de 10 mld. lei (2 mld. euro) ♦ Cele șase  primării de sector adună împreună încă 2 miliarde de euro, la bugetele locale ♦ Cu o populație de 2 milioane de locuitori și alte sute de mii care care trec pe aici, fac naveta sau muncesc temporar, Bucureștiul a ajuns la un milion de salariați, în vreme ce întreaga forță de muncă din România este de 5 milioane de salariați.

Consiliul General al Primăriei Mu­nicipiului București a a­pro­bat bugetul Capitalei la a patra încercare, dar majorita­tea banilor se duc pe consu­mul și funcționarea administrației, iar pentru investiții ar rămâne 2 mld. lei. În realitate însă, în fiecare buget de început de an din ultimii ani, fie că în fotoliul de primar au fost Gabriela Firea sau Nicușor Dan, bugetul a fost supradimensionat, ca, la final, cheltuie­lile să nu poată fi acoperite de venituri. Chel­tuielile de funcționare ale Capitalei nu pot fi tăiate (salarii, asistență socială, bunuri și servicii), iar cele care suferă sunt investițiile.

Astfel, investițiile intră în plan secund, într-un oraș sufocat. ZF derulează de mai multe luni campania  „Școala într-un singur schimb în București“ și a arătat, în cadrul seriei de articole, situații în care copiii învață inclusiv în cancelarii, pentru că nu este destul spațiu în sălile de clasă.

Sistemul de termoficare, cu țevile ciu­ruite și cu pierderi de mii de tone de apă caldă în pământ, are nevoie singur de 1 mld. euro, adică 5 mld. lei, pentru a fi pus la punct, așa cum a spus, la ZF Live, directorul general al Termoenergetica la finalul anului trecut. În aceeași vreme, viteza medie de circulație pentru mașini este de 15-20 km/h.

În aceste condiții, un buget de investiții de 2 mld. lei, adică 400 mil. euro, este infim. Este vorba și de fonduri europene, adaugă primarul Nicușor Dan, dar bugetarea de chel­tuieli din PNRR este de nici 60 mil. euro (285 mil. lei), practic aceeași sumă care se du­ce pe dobânzi – 281 mil. lei. În rest, sala­rii­le angajaților împreună cu cheltuielile cu bu­nuri și servicii și sub­ven­ții înseamnă 6,4 mld. lei, adică peste 60% din buget. Dacă nu se vor realiza veniturile, ca în fiecare an, atunci ad­ministrația locală nu se poate îndrepta decât către cheltuielile flexibile, adică investițiile.

„De ce n-a trecut bugetul până acum? Pentru că nu s-au înțeles cele două partide care formează majoritatea. Din punct de vedere tehnic, față de bugetul pe care l-am propus inițial, este o diferență de 300 de milioane de lei. Pentru că 300 de milioane de lei vin dintr-un credit pe care între timp ni l-a confirmat comisia de împrumuturi din Ministerul Finanțelor“, a declarat, vineri, primarul Bucureștiului Nicușor Dan.

Cum dai autorizație de construire pentru 10 blocuri, dacă între ele nu este o școală și un parc? S-au construit blocuri în oraș și periferie dar infrastructura de transport este aceeași. Nu s-au făcut spitale, în afara de un spital din donații. Nu ai unde să parchezi, transportul este vai de capul lui. Problema administrației.

Au aprobat bugetul la a patra încercare, dar majoritatea banilor se duc pe consum și nu mai rămâne aproape nimic pentru investiții, într-un oraș care este sufocat de un transport. Care nu funcționează, de școli care nu există etc. etc.

Problemele grave ale Bucureștiului, cel mai bogat și mai aglomerat oraș din România

► Orașul este sufocat de mașini. Sunt un milion de mașini care merg pe o infrastructură făcută de Ceaușescu când doar Comitetul Central al PCR și cei care lucrau în Libia sau Siria își puteau permite o mașină.

► Orașul este sufocat pentru că infrastructura publică este la pământ: metroul vine la 10 minute și chiar 20 de minute dacă te nimerești prin Pantelimon. Autobuzul 330 ajunge în stație o dată la 15 minute și este atât de murdar încât nici nu vrei să te așezi și atunci te urci în mașină pentru că măcar poți da drumul la căldură, dacă e frig. În Budapesta autobuzul vine la 3 minute iar în Paris metroul la 2 minute.

► Dezvoltatorii construiesc cartiere noi. Dar nu și școli, pentru că primăria nu-i obligă. Omul se îndatorează pe viață pentru 70 de metri pătrați și vede apoi că nu are unde să-și trimită copilul la școală. Și-l urcă în mașină până la prima școală, ce poate fi la zece kilometri. 

► Legea nu permite parcarea mașinilor lângă trecerea de pietoni. În București sunt mașini parcate chiar pe trecerea de pietoni și nimeni nu-i sancționează pe șoferi.

► Pietonii au ajuns paria societății. Legea rutieră permite, pe drumurile cu sens unic, parcarea mașinilor și pe stânga și pe dreapta. Doar că ele sunt parcate pe trotuar, iar oamenii care merg pe jos nu mai au pe unde să meargă.

► În casă e frig și în fața blocului citești din două în două săptămâni că nu există căldură pentru că s-a spart o țeavă nu știi unde. Dar factura este aceeași. Pentru că speri că a venit apa caldă și o lași să curgă degeaba: apă rece cursă degeaba, la preț de apă caldă.

► Nu pricepi de ce tușești din senin. Mergeți pe jos pe Bulevardul Ștefan cel Mare și uitati-vă la țevile de eșapament ale mașinilor cumpărate din străinătate cu 1.000 de euro și veți înțelege.