Bucla taxelor: după scăderi, vin întotdeauna creșteri, dar care este nivelul optim de taxare? După scăderile de taxe din ultimii ani acum acestea încep să crească l Și întrebarea este: care este regimul optim al taxelor, unde statul și cetățeanul își dau mâna?

Impozitul pe venit și impozitul pe profit, două resurse importante la bugetul oricărui stat, rămân în România la un nivel de competiție, printre cele mai mici din Uniunea Europeană. O parte din taxarea din România s-a modificat începând cu 1 august și urmează și alte modificări din 2023. Mai rămâne România în competiția pentru investitori?

„La noi grosul taxării pe muncă este la contribuțiile sociale, nu la impozitul pe venit. În regiune contri­buțiile sociale în majoritatea statelor sunt mai mici. România încă este atractivă pentru investitori din punctul de vedere al taxării, dar, începând cu ianuarie 2023, lucrurile se vor schimba în sens negativ”, este de părere Emilian Duca, consultant fiscal.

El se referă la eliminarea unor facilități fiscale, mai ales schimbarea regimului microîntreprinderilor, care vor mai beneficia de taxare de 1% pe cifra de afaceri doar dacă au afaceri de sub 500.000 de euro în anul anterior, față de 1 milion de euro, limita care este acum.

Povestea taxelor este complicată pentru orice țară din lume, indiferent cât ar fi de bogată sau de săracă. În  momentul în care scazi taxele, toată lumea aplaudă, dovadă ceea ce se întâmplă în Marea Britanie, unde Liz Truss, candidată cu șanse puternice la șefia Partidului Conservator și viitor prim-ministru, dacă câștigă, promite scăderea taxelor, în vreme ce contracandidatul ei spune că propunerile ei sunt o prostie.

Este ușor să reduci taxele, dar este foarte greu să le ridici în momentul în care bugetul nu mai poate fi susținut cu taxe scăzute.

Povestea este cunoscută și în România. În vremea lui Victor Ponta, PSD a promis că nu crește taxe, dar odată venit la guvernare a văzut că bugetul țării este gol și a pus taxe suplimentare, cum ar fi pentru susținerea infrastructurii, taxă care nu s-a văzut niciodată în infrastructură.

Când a venit la putere, Liviu Dragnea a redus TVA-ul de la 24% la 19%, a introdus TVA-ul de 9% la alimente, dar în veniturile bugetare s-a constatat un gol imens, astfel că bugetul nu a mai avut bani de investiții. În mod paradoxal, la acea vreme, mediul de afaceri a cerut oprirea reducerii taxelor.

Acum vedem reversul reducerii taxelor din ultimii ani: taxele încep să crească și întrebarea este: care este regimul optim al taxelor? Cât ar trebui să fie nivelul de taxare astfel încât încasările la bugetul statului să fie cât mai mari? Economistul Arthur Laffer, care a conturat politicile economice ale președintelui american Ronald Reagan, a încercat să răspundă la această întrebare și a emis teoria care acum poartă numele de curba Laffer. Practic, teza lui Laffer spune că există un punct optim al nivelului de taxare, astfel încât să se obțină veniturile maxime la bugetul de stat. El spune că, în anumite situații, scăderea taxelor poate aduce venituri mai mari la buget sau că majorarea taxelor poate aduce venituri mai mici la buget, pentru că scade conformarea la plata taxelor.

Astfel, în anumite situații, taxele pot fi modificate, atât în sens crescător, cât și în sens descrescător și modificările, cu dozajul potrivit, vor crește încasările la bugetul de stat. Laffer însă nu a răspuns clar care este dozajul potrivit.