BREAKING. Criză pentru români. Prețurile cresc alarmant și scumpirile vor afecta pe toată lumea

♦ Din peste 17.650 de MW instalați în unități de producție a energiei, doar 5.500 MW funcționau. Restul fie erau oprite din diferite motive tehnice, fie ar fi generat energie mai scumpă decât cea importată. Prețul este în corzi.

Potrivit datelor de pe Bursa de ener­gie OPCOM, azi media de preț spot este de 356 lei/MWh (72,6 euro/MWh), cel mai mare ni­vel mediu atins de la începutul aces­tei luni, dublu față de cel de du­mi­nică de exemplu, zi cu un con­sum mai redus însă.

Escladarea pre­țului la energie s-a accentuat după oprirea planificată a Unității 2 a centralei nucleare de la Cer­na­vodă, dar urmărește o ten­din­ț­ă de scum­pire vizibilă încă de la în­ce­pu­tul anului. Astfel, tot datele din ra­poar­tele lunare ale OPCOM ara­tă că media prețului spot a lunii apri­lie, cea mai mare platformă de tran­­ziționare de energie, a fost de 63 de euro pe MWh față de un ni­vel de 26 de euro în aprilie anul trecut.

Printre factorii care au generat această scumpire se numără evo­lu­ția prețului certificatelor de emisii de CO2, dar și accentuarea pro­filului de importator net de ener­gie al României, pe fondul unei ușoare redresări a consu­mului.

„Am fost notificați de fur­ni­zorul de energie că vom avea de su­por­tat o creștere a facturii de ener­gie de 20%“, spune Ovidiu Bu­că­taru, CFO, Grup Șerban Holding.

Grupul are peste 13.000 de hectare cultivate cu cereale și oleaginoase, 400 de hectare dedicate legumiculturii, trei ferme de creștere a puilor și cinci băcănii.

Specialiștii din piața energiei cred că lucrurile nu se vor schimba pe termen scurt, mai ales în contextul în care estimările privind evoluția certificatelor de emisii indică o scumpire a acestora și în continuare.

Mai mult, ceea ce experimentează acum piața de energie nu este o întâmplare, ci rezultatul unei lipse totale de investiții în unități noi de producere, altele decât cele eoliene și solare, și acestea fără unități de stocare. Astfel, sectorul s-a vulnerabilizat, fiind lipsit de unități de back-up rapide de producere a energiei, la costuri avantajoase.

Potrivit datelor de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), anii 2019 și 2020 au consolidat statutul României de importator de energie, în contextul în care în 2014-2016 România ducea masiv peste granițe energie.

Dacă în 2010 consumul de energie era de 52 TWh, anul trecut acesta a fost de 53,5 TWh, iar anul acesta deja este marcat de o creștere a cererii pe fondul revenirii economiei după pandemia de COVID-19.

În acest interval, s-au întâmplat două fenomene majore care au remodelat peisajul energetic local.

Dacă în 2010 capacitatea netă a centralelor termo era de 9.571 MW, acum aceasta a ajuns la numai 5.660 MW. în 2010 România nu avea energie verde, dar acum ea este reprezentată prin 4.388 MW. Practic, ce a scăzut din cărbuni a fost înlocuit cu energie verde, dar acest lucru nu este suficient pentru a ține becurile aprinse din cauza caracterului variabil al eolienelor și solarelor.

Deși gazul este văzut ca un combustibil ideal pentru tranziția energetică a României, investițiile în proiecte de producere a energiei pe gaz sau deblocarea lucrărilor din Marea Neagră bat pasul pe loc.