Brandurile românești care au pierdut lupta cu timpul. Ce au greșit ele?

♦ Pandemia, care a adus cu sine și numeroase falimente, dar și tranzacțiile sunt principalele motive care au stat la baza dispariției mărcilor autohtone în ultimii ani, dispariții care ridică un semn de întrebare cu privire atât la puterea unor companii de a-și ține pe linia de plutire brandul, cât și la stabilitatea economiei în perioade grele, de criză.

Cea mai răsunătoare insolvență a ultimilor ani a fost și rămâne cea a Blue Air, companie aeriană care astăzi nu mai operează zboruri și care se zbate de un an în incapacitate de plată. Blue Air este unul dintre cele mai puternice branduri românești din aviație, dar nu numai, dacă luăm în calcul nivelul businessului transportatorului aerian care în 2019, anul de dinainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, avea afaceri aproape duble față de compania de stat Tarom.

Odată cu pandemia, multe businessuri din industria aviatică au fost zdruncinate, iar Blue Air nu a făcut excepție.

În 2020, transportatorul aerian a primit un împrumut garantat de stat în valoare de 300 mil. lei din partea Eximbank, instituție de credit controlată de Ministerul Finanțelor. La acea vreme, în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de guvern pentru aprobarea condițiilor de acordare a garanției de stat, Eximbank a tras un semnal de alarmă cu privire la capacitatea companiei de a returna creditul.

Iar în condițiile în care Blue Air a ajuns în imposibilitatea rambursării acestui împrumut, statul român a anunțat că preia 75% din acțiunile companiei aeriene. Doar că o firmă care nu mai zboară din 6 septembrie 2022, care nu are avioane și echipaje de bord, dar care are datorii masive, reprezintă doar o gaură neagră pentru stat.

Blue Air nu este însă singurul brand care a „capitulat“ în pandemie. Atunci, transportatorul a vândut bilete de avion chiar dacă nu a mai putut efectua călătoriile, iar mulți cumpărători nu și-au primit banii înapoi. Wizz Air, spre comparație, a dat posibilitatea cumpărătorilor să primească banii înapoi în cont sau sub forma unui „credit“ de călătorie, ceea ce a oferit siguranță oamenilor.

Un alt exemplu de business care a fost îngenuncheat de criza sanitară, de aceasta dată din panificație, este cel al Casei Brutarilor, rețea de magazine cu pâine și produse de panificație deținută Dragoș Șerb. Retailerul a pus lacătul pe ușă după ce vânzările au scăzut cu 80% în contextul restricțiilor impuse de pandemie. Rețeaua număra 32 de magazine, toate situate stradal, în zone cu trafic pietonal, astfel că atunci când au fost impuse restricțiile, vânzările s-au prăbușit, după cum spunea Dragoș Șerb la acel moment.

Și brandul Condimental a dispărut recent, după ce compania C&A 2000 Impex, care administra rețeaua de restaurante Calif-Condimental, a intrat în faliment în 2023, după mai mulți ani dificili pentru business din cauza pandemiei. Brandul Calif, cel mai puternic între cele două, a fost cedat, dar Condimental a dispărut.

Totuși, atât Blue Air, cât și Casa Brutarilor ori Condimental ar putea reveni pe piață, dat fiind că avem exemplul multor mărci locale preluate și relansate de alte companii.

De exemplu, APC Universal Partner, firmă fondată în 2016 de antreprenorul Lehel András, a cumpărat la licitație brandul magazinelor de materiale de construcții Ambient, al companiei cu același nume, care a intrat în faliment în 2021. Totodată, APC Universal Partner, care deținea deja patru spații Ambient, a preluat și celelalte patru magazine de la firma Profelis C&V din Sibiu, plus două depozite, devenind astfel unicul operator al spațiilor sub acest nume.

Practic, brandul românesc Ambient, fondat de Ioan Ciolan în 2002, este ținut în viață de un alt antreprenor.

Așa s-a întâmplat și cu Brifcor sau Cico, mărci autohtone cu istorie care sunt îmbuteliate astăzi de Romaqua Group, cea mai mare companie românească din industria băuturilor. Iar săpunul Cheia este și el un alt exemplu de brand readus la viață.

Alin Laslo, un antreprenor din Maramureș, a reinventat produsele Cheia, astfel încât acestea să se plieze pe așteptările clientului contemporan, iar astăzi produce, într-o fabrică din Baia Sprie, județul Maramureș, săpunuri naturale și alte articole de îngrijire personală.

Pe de altă parte, Aro (autovehicule), SuperCristal (pastă de dinți) sau Alimentara (magazine) au fost date uitării de către români. Deocamdată?

În plus, sunt branduri care au dispărut nu pentru că n-au avut priză la public, ci după un rebranding făcut de noii proprietari. De exemplu, după aproape trei decenii de activitate pe piața românească, Bancpost a dispărut din statisticile bankingului local în 2019, ca urmare a preluării rețelei de către Banca Transilvania. Anterior, Bancpost era deținută de grupul elen Eurobank Group.

Punkt și Sensiblu sunt alte două nume care au dispărut în ultimii ani de pe piața locală. Cehii de la Penta Investments, care a cumpărat grupul A&D Pharma în decembrie 2017, au dus brandul regional Dr. Max în câteva sute de farmacii, înlocuind astfel mărcile autohtone.

Aceste situații nu sunt însă doar apanajul brandurilr românești.

În curs de dispariție este și Cora, rețea de magazine preluată de grupul francez Carrefour. În total, Carrefour a cumpărat zece hipermarketuri și o serie de unități de proximitate Cora. Toate vor purta curând numele Carrefour.