Bomba demografică ar putea distruge în 30 de ani finanțele Germaniei, cea mai mare economie a Europei

Dacă actualele tendințe demografice continuă, în 2035 se va ajunge ca numărul de muncitori și cel al persoanelor de peste 65 de ani să fie egal. În 30 de ani, îmbătrânirea populației va consuma toate rezervele financiare ale Germaniei. Așa spun cele mai noi proiecții.
Actualul sistem de pensii din Germania nu este sustenabil, deoarece milioane de persoane urmează să se pensioneze, în timp ce populația se micșorează. În absența reformelor, datoria publică ar putea ajunge atât de mare încât o va eclipsa pe cea a Greciei în câteva decenii, arată un studiu care face ecou în presa germană.

Poate că nu pare așa, dar cei mai buni ani ai Germaniei s-ar putea să fi trecut. Este cunoscut de zeci de ani faptul că populația țării îmbătrânește. Ca urmare, ponderea pensionarilor în populația totală devine o povară tot mai mare pentru finanțele publice. Un nou studiu realizat de Fundația Bertelsmann arată cât de gravă ar putea deveni problema în doar câteva decenii dacă nu se face nimic în legătură cu aceasta. Tabloul este sumbru.

Studiul prevede că, în condițiile în care milioane de baby-boomeri se vor retrage din câmpul muncii în următorii ani, excedentul bugetar al guvernului de la Berlin va dispărea încă din 2020. Iar de acolo toate vor merge din rău în mai rău. Studiul, văzut de publicația germană

Handelsblatt, a fost prezentat într-o conferință a comisiei guvernamentale privind pensiile.
Analiza a găsit că în timp ce în 2020 vor exista trei oameni care muncesc pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, raportul va scădea la 1:1 până în 2035. Acest lucru nu este deloc bun pentru o țară în care pensiile, asistența medicală și asistarea bătrânilor sunt în mare parte finanțate prin contribuții sociale obligatorii plătite de cei care muncesc.

Conform estimărilor, contribuțiile lor ar urma să urce la aproape 50% din veniturile până în 2040, de la 40% în prezent, dacă Berlinul nu reușește să-și reformeze sistemul de pensii.

Acest lucru nu va fi suficient pentru a menține finanțele germane pe linia de plutire. Începând cu anul 2040, țara va fi zguduită de o explozie a deficitului bugetar și a datoriei publice, potrivit analizei citate. Până în 2032, deficitul celei mai mari economii a Europei va depăși limita de 3% stabilită prin tratatele Uniunii Europene. Iar până la sfârșitul anilor 2040 va sări la 9% din PIB-ul țării.

Urmarea va fi că datoria guvernului de la Berlin va începe să crească din nou în mai puțin de două decenii, la 80% din PIB până în 2040 și la 208% în 2060. Datoria, raportată la mărimea economiei, o va depăși pe cea actuală a Greciei, țară care a ajuns în pragul falimentului din cauza supraîndatorării. „Finanțele publice ale Germaniei, sub legile actuale, nu sunt sustenabile”, subliniază studiul.

De asemenea, analiza extrapolează faptul că până în 2080 Germania va acumula o datorie echivalentă cu 467% din PIB-ul său. Desigur, acestă proiecție este puțin probabil să fie exactă. La fel este cazul celor mai multe previziuni pe o perioadă lungă de timp. Însă extrapolarea arată cât de periculoasă este tendința actuală.

Cu toate acestea, economistul Martin Werding de la Bertelsmann, cel care a scris studiul, este destul de încrezător că previziunile sale, care ajung până în 2040, sunt credibile.

El crede că nu se pot face prea multe pentru a schimba traiectoria. Economistul și-a bazat calculele pe premise destul de conservatoare: creștere a PIB mai mare de 1% pe an în deceniile următoare, migrație netă la 150.000 de persoane anual și o rată a natalității de 1,4 copii per femeie. Dar, observă Werding, „evoluția costurilor și a contribuțiilor rămâne aproape identică până în 2040, indiferent de scenariul demografic”. Piața forței de muncă în plină expansiune, creșterea natalității și imigrația ridicată din Germania din ultimii ani au redus doar puțin riscurile demografice pe termen lung, a descoperit el.

Aceste constatări se izbesc de politicile pe care guvernul german le-a adoptat în ultimii ani. Ministerul Muncii și-a făcut rezerve pentru a susține costurile sistemului de pensii până în 2030, astfel încât până atunci statul-providență este viabil din punct de vedere financiar. Dar, după aceea, va fi ca un salt în necunoscut.

Pe termen mai lung, Germania poate atenua impactul acestei evoluții prin încurajarea mai multor femei și a pensionarilor să intre pe piața muncii. Însă guvernul nu face prea multe în această direcție. În ultima campanie electorală, economiștii au cerut creștin-democraților conservatori ai cancelarului Angela Merkel să înceapă o discuție privind ridicarea vârstei legale de pensionare la 70 de ani de la 67 de ani în prezent. Dar apelurile lor s-au izbit de urechi surde.

De asemenea, Germania va avea nevoie de o rată a natalității mai ridicată și de mai mulți imigranți pentru a ocupa posturile lăsate libere de baby boomerii care se pensionează. Aceasta înseamnă că guvernul va trebui să cheltuiască mult mai mult pentru educație, pregătire profesională, integrare și pentru politica familială, în loc să acumuleze excedente bugetare.
Sau Berlinul ar putea continua să facă ceea ce a făcut până acum: adică nimic și să spere că lucrurile se vor rezolva ca prin magie. Poate de aceea, comisia guvernamentală pentru pensii a ales să se reunească la sediul central din Berlin al Bisericii Luterane din Germania  comisarii se vor ruga pentru un miracol care să-i salveze pe nemți, scrie Handelsblatt.

Un alt studiu, realizat de institutul de cercetare Prognos pentru Asociația Industriei din Bavaria, a găsit că în 2030 Germania se va lovi de un deficit de personal calificat de 3 milioane de persoane. Este o prognoză sumbră, notează Thelocal.de. Zece ani mai târziu, deficitul se va umfla la 3,3 milioane de persoane. Una din principalele cauze este îmbătrânirea populației.

„Ca rezultat al schimbărilor demografice, situația de pe piața muncii se va înrăutăți considerabil în următorii 10-20 de ani”, explică Oliver Ehrentraut, autorul studiului. Și aceste evaluări iau în considerare fluxul de muncitori veniți din străinătate.
Însă experții implicați în analiză cred că tendința poate fi inversată dacă se acționează urgent, la nivel politic și în economie. Pentru a închide deficitul, spun cercetătorii, este nevoie ca pregătirea vocațională să fie promovată concentrat acolo unde este cel mai probabil să dea roade: în rândul tinerilor.

Pentru cei cu loc de muncă, ar fi nevoie de o pregătire mai eficientă care să-i ajute să ocupe poziții noi create în fabrică de îmbunătățirea tehnologiei.

După concediul parental, femeile și bărbații ar trebui sprijiniți în timpul perioadei de tranziție. De asemenea, bătrânii ar trebui motivați să muncească mai mulți ani, în timp ce salariații cu jumătate de normă ar trebui să-și extindă programul de muncă săptămânal.
Angajatorii sunt îngrijorați de tendințele demografice.

La începutul anului, o reclamă de o pagină a apărut în două dintre cele mai citite ziare germane: imaginea unui copil nenăscut în pântecul mamei. Reclama a fost plătită de o organizație germană, Inițiativa Noua Economie Socială de Piață, un grup de lobby cu relații apropiate cu asociațiile angajatorilor. Titlul de deasupra copilului spunea: „Planurile tale de pensie sunt cel mai mare dușman al meu”. Scopul mesajului era de a cere oricărei coaliții de guvernare să nu majoreze nivelul contribuțiilor la asigurări sociale într-o țară în care acestea sunt deja ridicate. Sunt mulți analiști și organizații, unele de lobby pentru angajatori, care propun ca soluție pentru dezamorsarea bombei demografice a imigranților.

Însă „valuri mari de refugiați nu ne vor ajuta prea mult”, spune Martin Werding, profesor de finanțe publice și politici sociale la Universitatea Ruhr din Bochum. El apreciază că migrația constantă este cea mai bună, însă în această privință ar trebui insistat pe persoanele ale căror abilități profesionale sau intelectuale le-ar permite să se integreze rapid în forța de muncă. În ultimii ani a crescut numărul de imigranți cu astfel de calități, dar și numărul total de refugiați, de un milion începând cu 2015.  

„Din 2010, vedem că mult mai mulți străini contribuie la sistemul de pensii al Germaniei”, spune Gundula Rossbach, președintele Uniunii Asigurătorilor de Pensii din Germania. Majoritatea acestor salariați vin din alte state membre ale UE, atrași de boomul de pe piața germană a muncii. Tot acești oameni au făcut ca populația Germaniei să crească în ultimii șase ani de la 80,3 milioane la 82,8 milioane de persoane. Însă migrația nu este medicamentul minune pentru problemele demografice ale Germaniei.

Unul din motive este că muncitorii străini, pe lângă faptul că plătesc pentru sistemul german de pensii, au dreptul de a-și accesa planurile de pensii din țările de unde au venit.

Pentru ca efectul să fie pozitiv, acești muncitori străini trebuie să rămână în Germania și să facă copii acolo. Astfel, s-ar atenua impactul natalității scăzute din rândul populației de origine germană, iar copiii ar ajunge să contribuie la sistemul german de pensii.

Însă adevărul brutal este că niciun model de imigrație nu poate petici în întregime găurile din sistemul german de pensii, conluzionează  Handelsblatt.