„Bomba datoriilor“. Peste 40 de țări riscă defaultul, iar aceasta este o problemă pentru noi toți

Lumea se află în fața posibilității unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza viețile a mili­oane de oameni, scrie Grid.

Sri Lanka ar putea fi doar înce­putul. Țara sud-asiatică, considerată cândva o „bijuterie ascunsă“, a fost absorbită într-o gaură neagră finan­ciară după ce munți de datorii au zdr­obit sector după sector. Criza datorii­lor a declanșat proteste pe scară largă.

Însă Sri Lanka nu este singură, avertizează experții, în condițiile în care o serie de țări se clatină sub gră­mezi uriașe de datorii. Pe mă­sură ce crizele datoriilor se intensifi­că, iar o economie mondială fragilă se luptă să facă față impactului răz­boiului din Ucraina, consecințele se pot reper­cuta cu mult dincolo de gra­nițele țări­lor respective. Lumea se a­flă în fața posibilității unei serii de co­lapsuri economice care ar putea des­ta­bi­liza viețile a milioane de oameni.

O analiză Bloomberg recentă a identificat 19 țări cu probleme acute legate de datorii. Acestea ar putea fi forțate să apeleze la instituții ca FMI pentru un bailout. Unele ar putea ob­ține un bailout, altele nu. Pachetele FMI, de exemplu, vin cu condiții stric­­te și adesea dureroase. Fără bailout, economia unei țări se poate prăbuși. Obținerea unui bailout, între timp, ar putea însemna durere eco­nomică generală pentru cei peste 900 de mili­oane de locuitori ai acestor țări.

Pentru economiști, acest lucru în­seamnă că scenele din Sri Lanka ar pu­tea reprezenta doar începutul unui în­treg nou coșmar mondial postpan­demic. În urma reducerii dobânzilor după criza financiară din 2008, o mul­țime de țări s-au împrumutat, însă nu de la creditori bilaterali sau multila­terali, ci de la creditori privați.

Acum, cu nivelurile record ale in­flației și ma­jorarea dobânzilor, țările mai sărace se confruntă cu costuri în creștere le­gate de rambursarea datorii­lor acu­mu­late. Iar acest lucru se întâm­plă într-o perioadă cu prețuri mai mari la alimente și carburanți și un context economic încă fragil după pandemie.

China este văzută ca a fi jucat un rol major în alimentarea acestei crize a datoriilor. Totuși, Matthew Mingey, analist la Rhodium Group, susține că responsabilitatea privind problemele legate de datorii aparține ambelor părți: țărilor care s-au îndatorat și Chinei.

Acum, întrebarea urgentă este cum se poate ieși din această criză. Poate că cea mai rapidă cale este de a diminua o sursă majoră de presiune asupra tuturor economiilor cu veni­turi scăzute: prețurile extrem de ridi­cate la alimente și carburanți.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

Între timp, economiștii fac apel pentru acțiuni concertate la nivel mondial din partea celor mai bogate țări ale lumii pentru a ajuta țările mai sărace să-și gestioneze sau restructureze poverile datoriilor. Însă Atlantic Council remarcă lipsa de voință a G7 pentru astfel de acțiuni.

Ce este clar, pentru analiști și strategici, este că ceva trebuie făcut în legătură cu crizele datoriilor de la nivelul lumii cu venituri scăzute. Lipsa de acțiuni, avertiza recent șefa FMI Kristalina Georgieva, ar putea declanșa o serie întreagă de dezastre internaționale.