Bomba ascunsă în spatele cifrelor frumoase: Deși macro economia crește exponențial iar băncile se pregătesc pentru cel mai mare profit din istorie, la nivel micro companiile românești sunt într-o situație mult mai proastă decât în criza anterioară, datoriile dintre ele ajungând la 430 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie, și nimeni nu știe cum vor fi plătite

Din punct de vedere macro, România și sistemul bancar au ieșit foarte bine din criza Covid (mai bine decât au intrat).

Economia a recuperat pierderea din 2020 cu două trimestre mai repede, iar acum sprintează cu ritm de 7%, poate chiar de 10% în acest an, și cu o prognoză de creștere de 4-6% pentru anul viitor.

PIB-ul (adică valoarea adăugată produsă de o țară într-un an) este estimat acum, pentru 2021, la 1.174,9 md. lei, adică aproape 240 mld. euro, cel mai ridicat nivel din istorie.

În 2020 PIB-ul a fost de 1.055 mld. lei, în scădere cu numai 4 mld. lei față de 2019.

Datorită revenirii economice rapide, încasările la buget sunt prognozate să ajungă la 380 mld. lei în acest an, după rectificarea bugetară de acum, cel mai ridicat nivel din istorie.

La rectificare guvernul a majorat estimarea de venituri cu nu mai puțin de 15 mld. lei, o sumă nemaiîntâlnită. Dar și cheltuielile bugetare le-a majorat cu 18 mld. lei.

Sistemul bancar, format din 34 de bănci, a raportat pentru 2020 – un an de criză, cu o scădere economică de 3,9% – o creștere a activelor cu 13%, până la 560 mld. lei, și un profit de 5,14 mld. lei, în scădere cu 19%. Creditarea privată a crescut cu 5% (noroc cu programul de garanții IMM Invest, pentru că altfel ar fi fost pe minus), în timp ce împrumuturile acordate guvernului au crescut cu 20%. Rata de solvabilitate a urcat la 23%, iar raportul dintre credite și depozite a scăzut la 65%, ceea ce arată cât de mare este disponibilul de lichiditate al băncilor, care nu se regăsește în creditarea economiei (nu a guvernului).

În șase luni din 2021, băncile au raportat un profit de 4,2 mld. lei, ceea ce, extrapolând pe tot anul, ar duce profitul întregului sistem bancar la 8 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie.

Cifra de afaceri a tuturor companiilor (600.000) a fost în 2020 de 1.657 mld. lei, în scădere cu 5%, în timp ce profitul a urcat la 149 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie. Dacă se scad pierderile raportate, rezultatul final (profit minus pierdere) indică un câștig de 110,6 mld. lei. Pe hârtie.

Ca o comparație, în 2008, înainte să vină criza, cifra de afaceri a tuturor companiilor a fost de 1.082 mld. lei, cu un profit de 60 mld. lei și cu un rezultat net (profit minus pierderi) de 14,2 mld. lei. PIB-ul a fost de 514,7 mld. lei, echivalentul a 139,7 mld. euro.

Este bine de precizat că acum primele 1.000 cele mai mari companii din România realizează aproape jumătate din cifra de afaceri totală, în timp ce în 2008 primele 1.000 de companii făceau numai 30% din cifra de afaceri totală. Asta arată cât de sud-americanizat a devenit businessul din România.

Aceasta este poza statică. Macroeconomic stăm bine, dar ce se află în bilanțurile companiilor?

Eugen Anicescu, country manager Coface România, parte din cea mai mare companie de asigurări de credite din lume, spune că, deși macro stăm bine, bilanțul companiilor, adică ce se află în spatele datelor mari, arată mult, mult mai rău decât în criza anterioară.

Este de ajuns să ne uităm la totalitatea datoriilor între companii, adică la creanțe, care au ajuns la 430 mld. lei – cel mai ridicat nivel din istorie -, plus 38 mld. lei față de 2019 și de patru ori mai mult decât în criza anterioară, menționează el.

Aceste datorii trebuie plătite, dar să vedem cum, și mai ales câte dintre ele nu vor fi plătite, pentru că firmele nu au bani, a adăugat Anicescu.

Dacă în criza din 2008/2009 băncile au înăsprit creditarea, firmele au început să dea ele “credite” furnizor, adică creditează clienții prin livrarea mărfurilor sau prestarea de servicii, cu plata ulterioară.

Din păcate, și termenele de plată au crescut, iar aceste creanțe nu sunt asigurate, aceste datorii fiind primele șterse dacă o firmă intră în insolvență.

Anul trecut foarte multe firme zombie au supraviețuit pentru că au beneficiat de amânarea plății creditelor, de amânarea plății taxelor și impozitelor sau de prelungirea termenelor de plată a creanțelor.

Toate aceste lucruri vor exploda în următorii ani, pentru că existeă un decalaj de doi ani între o criză și când încep să se vadă efectele, menționează Anicescu.

Să vedem atunci cum va sta economia.