Bolile din spatele creșterii pieței farma

Valoarea medicamentelor eliberate către pacienți a atins nivelul de 2,93 miliarde lei la preț de distribuție în primul trimestru al anului 2012, cu 21,6% comparativ cu trimestrul întâi al lui 2011. Petru Crăciun, directorul Cegedim, companie de studii și analize de piață specializate în domeniul farma, vede în creșterea pieței, parțial afectată de dezvoltarea exporturilor paralele la nivel de farmacie, atât necesitățile ridicate de tratament ale pacienților, cât și un risc mai mare în condițiile efectuării plăților cu mare întârziere. “Ne bucură recuperarea în volum a pieței după scăderile din 2008-2010, dar ne îngrijorează creșterea mult superioară a taxelor clawback (taxa plătită de producătorii de medicamente pentru diferența dintre bugetul alocat de stat și consumul real – n.r.), care pot dinamita întreaga aprovizionare cu medicamente”, mai spune Crăciun, el prognozând o creștere de 8,9% la nivelul întregului an.

Dragoș Damian, CEO-ul companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy și președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, atrage atenția către “adevărata măsură a evoluției pieței, care nu a fost prezentată în raportul Cegedim”: faptul că piața a scăzut cu 2,7% față de ultimul trimestru al anului 2011. Scăderea, spune Damian, confirmă poziția publică a producătorilor de medicamente generice, legată de evoluțiile dramatice care apar din cauza calculului eronat al clawback-ului: deși piața de medicamente scade în primul trimestru față de cel anterior, taxa clawback imputată producătorilor este cu 50% mai mare pe aceleași segmente. “Este încă o dată evident că sistemul sanitar încearcă să-și finanțeze deficitul rezultat din lipsa de reformare, imputând propria ineficiență producătorilor de medicamente generice.” Șeful genericelor vede drept explicație pentru creșterea cu o cincime din primele trei luni comparația cu un trimestru modest, cel corespunzător din anul trecut. Atunci, vânzările erau slabe din cauza amenințărilor de neînregistrare și neplată a rețetelor și din cauza trecerii medicației injectabile oncologice în farmaciile din spitale. Un element de creștere a fost generat și de cererea și vânzarea produselor de sezon – în mare parte antibiotice și medicamente contra răcelii și gripei – mai importantă în 2012 din cauza gerului din luna februarie. În paralel, continuă tendința pacienților de a cumpăra și stoca în exces medicamente, pe seama temerii că nu își vor mai putea asigura continuitatea tratamentelor necesare.

Potrivit datelor Local American Working Group, finanțarea sănătății se află la două treimi din minimul necesar funcționării optime. Raportul LAWG arată că România este statul cu cele mai mici cheltuieli de sănătate din PIB din Uniunea Europeană, înregistrând o valoare de 5,6% în anul 2009 față de media UE de 9,9%. În 2011 cheltuielile publice cu sănătatea au atins 3,7% din PIB, în scădere față de anul 2010. Din totalul resurselor alocate sănătății, 80% sunt publice, în mare parte administrate de Casa de Asigurări de Sănătate, iar 20% private. “Una dintre cele mai importante reforme din sistem este implicarea sectorului privat în asigurările sociale de sănătate. La nivelul UE, România este una dintre țările cu cele mai mici cheltuieli în contul asigurărilor private de sănătate (doar 0,01% din PIB, față de media UE de 0,4%).
Dragoș Damian remarcă faptul că, în ciuda schimbării mecanismului de compensare care avantajează produsele ieftine, evoluția medicamentelor generice este sub așteptări în ciuda multiplicării doctoriilor de acest fel. În plus, cel puțin 20% din cifrele furnizate de companiile care publică analize de piață reflectă de fapt fenomenul exporturilor paralele, care privează pacientul român de un acces decent la terapii. Este cunoscut faptul că prețurile medicamentelor comercializate în România sunt la nivelul minim european, deci profiturile se măresc considerabil dacă doctoriile iau calea unor țări precum Franța, Germania sau Marea Britanie, unde costă de câteva ori mai mult.

Datoriile față de companii ajung la circa două miliarde de lei, potrivit oficialilor din industria farmaceutică. Profitul de altădată, chiar și de 30% din cifra de afaceri, se diminuează pe seama întârzierilor, acoperite în mare parte prin finanțare bancară sau de la companiile-mamă, și a suprataxei, iar Damian spune că în cazul genericelor profitul există de fapt “doar pe hârtie”: “În realitate, producătorii de medicamente ieftine înregistrează pierderi colosale, care pun în pericol stabilitatea pieței farmaceutice și accesul pacienților la tratament”.

Indiferent de rezultatele trimestriale, vocile din industrie vorbesc la unison – piața farmaceutică din România rămâne o piață atipică, suprareglementată, cu oscilații trimestriale, fraudată prin diverse mijloace. Doctorul Carmina Rogojinaru Smith, country manager al companiei Ewopharma, adună taxele pe care le are de plătit: circa 20% taxa clawback, 5% diferența de curs valutar între leu și euro și 7% dobânda la bănci pentru a asigura finanțarea timp de un an până la plata medicamentelor de către stat. În total, mai bine de 30% din cifra de afaceri. “Cel mai probabil vor supraviețui produsele cu marje de peste 30%”, spune Smith, care anticipează că cele cu profitabilitate mai mică, deși utilizate de pacienți, nu vor mai putea fi susținute mult timp. Marjele de profit pentru doctoriile Ewopharma sunt cuprinse, potrivit managerului, între 10% și 50%.

Tot Dragoș Damian concluzionează: “Deși la nivel declarativ există cele mai bune intenții, autoritățile nu au în plan măsuri concrete de sprijinire a industriei generice și, în general, nu se consultă cu industria de profil în procesul de adoptare a măsurilor legislative”. Iar lipsa dialogului e principalul reproș al industriei.