BNR menține în continuare dobânda de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. "Rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în S1/2025"

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de vineri, 14 februarie, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an.

De asemenea, BNR a menținut și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, în cea de-a doua ședință de politică monetară din 2025.

Conducerea Băncii Naționale a mai decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

Majoritatea analiștilor au anticipat că banca centrală va menține dobânda-cheie la 6,5% și astăzi având în vedere în special inflația persistentă și problemele fiscale, urmând să vedem și o majorare a prognozei de inflației pentru finalul acestui an.

În perspectivă, BNR ar putea continua să reducă dobânda-cheie în 2025, însă probabil de-abia din a doua jumătate a anului, și nu foarte mult, de teama inflației și a fiscalității.

BNR a dat în vara anului 2024 startul relaxării monetare, așteptată de toată lumea, reducând de două ori dobânda-cheie, până la 6,5%, de la 7% în 2023. Scăderea inflației a convins boardul băncii centrale să reducă în luna iulie 2024 dobânda-cheie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde staționase timp de un an și jumătate. Ulterior, în luna august BNR a mai operat o ajustare a ratei-cheie, până la 6,5%, nivel menținut apoi până la finalul anului.

În ceea ce privește analiza BNR cu privire la evoluția macroeconomică, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în S1/ 2025, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp, iar în S2/2025 va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent.

Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 ușor sub limita de sus a intervalului țintei, rata anuală a inflației va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior, notează BNR.

“Descreșterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaționiste și influențe venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior”.

BNR atrage atenția că incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.

Analiștii de la BNR consideră că o sursă de incertitudini și riscuri rămân însă și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate dinamicilor prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, iar riscuri notabile vin din tendința de extindere a protecționismului comercial, cu potențial impact asupra cotațiilor altor materii prime, precum și asupra prețurilor unor bunuri intermediare și finale.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro și al comerțului internațional în contextul măsurilor de politică comercială ale administrației americane. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale consolidării bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Vedeți aici hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară