BNR: Inflatia va coborî la 4% în decembrie 2024 și la 3,4% la final de 2025, dar incertitudini semnificative sunt asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor. Creșterea economică va accelera în 2024-2025, sustinută de consumul gospodăriilor populației și investitii
Banca Natională estimează că inflatia va coborî la 4% în decembrie 2024 și la 3,4% în ultima lună a anului 2025, conducerea BNR anuntând o ameliorare a perspectivei în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de…
Banca Natională estimează că inflatia va coborî la 4% în decembrie 2024 și la 3,4% în ultima lună a anului 2025, conducerea BNR anuntând o ameliorare a perspectivei în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp, potrivit minutei ședintei de politică monetară din 7 august.
Anterior, BNR estima un nivel de 4,9% la finele lui 2024 și de 3,5% la final de 2025.
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe prioritar de factorii pe partea ofertei, a căror acțiune dezinflaționistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste și al modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate începând cu luna aprilie.
Membrii Consilului BNR au sesizat, totodată, că efectele de bază dezinflaționiste se vor manifesta cu precădere la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, precum și pe segmentele prețuri administrate și combustibili, în timp ce mici efecte de bază de sens opus vor afecta în perspectivă apropiată dinamica prețurilor alimentelor procesate, care va cunoaște astfel o inflexiune în trimestrul III 2024, inclusiv sub influența inversării traiectoriei cotațiilor unor materii prime agroalimentare.
Incertitudini semnificative sunt însă asociate evoluției viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, în contextul modificărilor legislative din domeniu și al secetei prelungite din acest an, precum și perspectivei cotațiilor țițeiului și altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice, au subliniat membrii Consiliului.
În același timp, s-a observat că presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali sunt așteptate să persiste pe întregul orizont de prognoză și să se atenueze doar ușor în raport cu prima parte a anului curent și cu prognoza precedentă, în condițiile în care, după o mică restrângere în semestrul II 2024, excedentul de cerere va rămâne probabil aproape constant pe parcursul următoarelor șase trimestre, la o valoare semnificativă, marginal inferioară celei previzionate anterior.
Totodată, dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forța de muncă din sectorul privat este anticipată să-și prelungească ascensiunea pe ansamblul anului curent și să depășească astfel nivelul în ușoară scădere prognozat anterior.
Inflația de bază va recepta însă și influențele însemnate și tot mai pronunțate ale efectelor de bază dezinflaționiste anticipate să se manifeste pe segmentele mărfuri nealimentare și servicii, care vor devansa cu mult influențele de sens opus ce vor veni în perspectivă apropiată din evoluția dinamicii prețurilor alimentelor procesate. De asemenea, efecte dezinflaționiste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de așteptat din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, dar mai cu seamă din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, într-un ritm chiar ceva mai alert decât în proiecția precedentă.
În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să scadă mai alert decât dinamica inflației headline și decât s-a previzionat anterior, coborând la 4,6% în decembrie 2024, la 3,5 % în ultima lună din 2025 și la 3,4% la finele orizontului proiecției, comparativ cu valorile de 5,3%, 3,7% și respectiv 3,5% indicate de prognoza precedentă pentru aceleași momente de referință.
În ceea ce privește creșterea economică, BNR se așteaptăca ea să accelereze pe ansamblul intervalului 2024-2025, deși ceva mai puțin decât în prognoza precedentă, pe fondul decelerării inflației și al redresării treptate a cererii externe, dar mai ales sub impactul conduitei politicii fiscale și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.
S-a observat că, similar previziunilor precedente, consumul gospodăriilor populației este așteptat să redevină în anul curent și să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în condițiile accelerării semnificative a creșterii venitului disponibil real – sub influența majorărilor de salarii și transferuri sociale suprapuse traiectoriei descendente relativ mai joase a ratei inflației –, dar și în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.
O contribuție însemnată la dinamica PIB va continua probabil să vină și din partea formării brute de capital fix, a cărei creștere este așteptată să încetinească totuși considerabil în 2024-2025, după accelerarea puternică din 2023, dar să rămână alertă din perspectivă istorică, pe fondul atragerii și utilizării unui volum important de fonduri europene, însă în scădere față de 2023 și în contextul unor incertitudini însemnate asociate programelor și execuțiilor bugetare, precum și tensiunilor geopolitice și evoluțiilor economice din Europa, au remarcat membrii Consiliului.
În schimb, evoluția exportului net este așteptată să redevină și să rămână mai contracționistă în 2024-2025 decât s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva creșterii relativ mai pronunțate a dinamicii volumului importurilor de bunuri și servicii, în corelație cu decalajul de ritm dintre absorbția internă și cererea externă.
În aceste condiții, deficitul de cont curent își va stopa probabil corecția descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 și va rămâne astfel semnificativ deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
Vedeti aici minuta sedintei BNR