BNR: Creșterea veniturilor bugetare este absolut necesară și nu se poate rezuma la o colectare de taxe și impozite mai bună, ci reclamă și schimbări în regimul fiscal. O corecție bugetară pe o perioadă de peste 4 ani are sens

România avea la mijlocul anului un deficit bugetar de 3,6% din PIB, iar estimările Consiliului Fiscal indică un nivel de 7% la finele lui 2024, creșterea veniturilor bugetare fiind absolut necesară și nu se poate rezuma la o colectare de taxe și impozite mai bună, ci reclamă și schimbări în regimul fiscal, se arată raportul Euro-Monitor al BNR.

Raportul Băncii Nationale arată că în execuția bugetară sunt venituri nominale mai mari, în timp ce cheltuielile au mers prea repede.

Dat fiind că ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe parte de cheltuieli și având în vedere presiuni viitoare pe bugetul public (apărare, educație, sănătate publică, etc.), creșterea de venituri bugetare este absolut necesară. ”Această creștere nu se poate rezuma la o colectare de taxe și impozite mai bună, ci reclamă și schimbări în regimul fiscal”.

BNR subliniază că nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale (26-27% din PIB, inclusiv contribuții) este rezultat și al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea și evitarea plăților de taxe și impozite (tax avoidance), a favorizat practici rele ca includerea de cheltuieli personale în cheltuielile firmelor, plata de salarii la negru.

”Au fost comise greșeli flagrante în regimul fiscal cu ani în urmă, când reduceri de TVA au condus la diminuare de venituri fiscale de cca. 4% din PIB. De aici creșterea contribuțiilor sociale pentru a se compensa pierderea de venituri. Un rezultat este că munca a devenit relativ suprataxată față de capital. Afirmația unora că România este «suprataxată» este neavenită”, spune reprezentnatii Băncii Nationale.

În opinia lor, există însă o rezistență mare la corectarea deficitului bugetar, întrucât aceasta echivalează cu o diminuare a absorbției interne, a consumului, a unor venituri. Fapt este că bugetul public se imprumută prea mult, că deficitul de cont curent este prea mare (în jur de 7% din PIB) și are finanțare prin împrumuturi externe în jur de 50%.

Este de remarcat că atenuarea deficitului de cont curent se datorează și remiterilor de peste 6 miliarde euro anual din străinătate.

BNR amintește că Guvernul va trimite în curând planul fiscal-structural la Comisia Europeană. Având în vedere mărimea deficitului bugetar și că este necesară crearea de spațiu fiscal (cel putin 1,5% din PIB), o corecție bugetară ce acoperă o perioadă de peste 4 ani are sens.

Aceasta și fiindcă reforme importante (pensii, salarii) au impact bugetar semnificativ.

”Dar reacția piețelor financiare este o necunoscută și nu trebuie să fie subestimată. Cum observă Consiliul Fiscal, banii europeni sunt în buget, în cea mai mare parte, atât pe partea de cheltuieli cât și pe cea de venituri. Unii bani din PNRR nu sunt granturi și există partea de co-finanțare la fonduri structurale, dar aceste componente bugetare nu explică mărimea deficitului”.

Potrivit raportului, deficitul bugetar derivă din exces de cheltuieli. Iar acest exces este mult peste cheltuielile de capital (în buget sunt prognozate la cca. 2,4% din PIB în acest an).

BNR sustine că este bine că se încearcă efectuarea de investiții cât mai mari din resurse europene, dat fiind că PNNR nu este repetabil, iar alocările de fonduri structurale și de coeziune este posibil să scadă în viitor.

Presiuni pe bugetul public vor crește dacă luăm în considerare și nevoile de apărare, angajamentul de a avea cheltuieli cu scop militar de 2,5 la sută din PIB (în 2023 acestea au fost potrivit datelor NATO de 1,6 la sută din PIB).