BNR a revizuit în jos estimările privind inflația, la un nivel de 2,1% la finele anului, cu 0,6 puncte sub prognoza din august
BNR a revizuit în jos estimările privind evoluția inflației și prognozează un nivel de 2,1% la finele anului, cu 0,6 puncte sub prognoza din august, tendința de scădere urmând să se mențină și în perioada următoare, până la 2% la finele trimestrului I 2021, arată raportul privind inflația pe luna noiembrie.
BNR a revizuit în jos estimările privind evoluția inflației și prognozează un nivel de 2,1% la finele anului, cu 0,6 puncte sub prognoza din august, tendința de scădere urmând să se mențină și în perioada următoare, până la 2% la finele trimestrului I 2021, arată raportul privind inflația pe luna noiembrie.
” Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaționiste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coșului de consum, pe segmentul prețurilor volatile ale alimentelor și, respectiv, al celor ale combustibililor. În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC este de așteptat Să coboare la sfârșitul acestui an până la 2,1 la sută, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale față de prognoza anterioară”.
Estimările se bazează pe o serie de influențe tranzitorii, precum scăderea prețului petrolului în prima parte a anului curent și recolta favorabilă de legume și fructe din acest an, pe plan local și european.
Disiparea acestor influențe temporare se va reflecta apoi într-o ușoară creștere a ratei anuale a inflației IPC la mijlocul anului 2021, după care aceasta este prevăzută a se stabiliza până la finele intervalului de prognoză, respectiv trimestrul III 2022, la valori apropiate de ținta centrală de 2,5%.
”Pornind de la nivelurile ridicate și persistente înregistrate în perioadele recente, rata anuală a inflației de bază se va reduce și apoi menține începând cu a doua jumătate a anului viitor la valori apropiate de 2%. Această evoluție este așteptată pe fondul diminuării parțiale a presiunilor inflaționiste de natura ofertei asociate preponderent efectelor crizei COVID-19 în contextul adaptării graduale a agenților economici la noile condiții asociate crizei medicale. În plus, influența dezinflaționistă a deficitului de cerere agregată este prevăzută a se acumula gradual”, se arată în raport.
Potrivit celor mai recente date, rata anuală a inflației și-a continuat parcursul descendent în trimestrul III 2020, pe fondul ratelor lunare negative din perioada august-septembrie, până la 3%.
În ceea ce privește incertitudinile din această perioadă, BNR spune că politica fiscală și cea de venituri își mențin relevanța ca sursă de incertitudini.
Astfel, riscuri specifice continuă să planeze asupra unui posibil volum mai amplu de cheltuieli bugetare, corelat direct cu durata crizei de sănătate publică.
”Dată fiind și perspectiva de evoluție a deficitului de cont curent, absența unei corecții fiscale sau debutul cu întârziere al acesteia ar putea implica menținerea vulnerabilităților asociate persistenței deficitelor gemene, cu potențial de a fragiliza capacitatea de răspuns pe termen mediu a economiei românești în fața unor șocuri adverse, iar în perspectivă imediată de a greva asupra asigurării în volume adecvate și la costuri rezonabile a fluxurilor necesare finanțării acestor deficite”.