Bloomberg: Mitul abandonării petrolului se destramă. Energia verde nu va înlocui curând pe cea fosilă

În ultimii ani, factorii de decizie din domeniul climei și energiei s-au convins singuri că lumea se îndepărtează irevocabil de combustibilii fosili. Știre de ultimă oră: Nu este așa.

Consensul era că petrolul, gazele naturale și cărbunele vor atinge un vârf înainte de sfârșitul acestui deceniu. Se dezbătea doar viteza declinului ulterior, dar concluzia era aceeași: Sfârșitul erei combustibililor fosili era aproape.

Raportul anual pregătit de Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care reprezintă punctul de vedere al celor mai bogate țări din lume, arată o alternativă: Decenii întregi de utilizare puternică a combustibililor fosili, cu o creștere a cererii de petrol și gaze în următorii 25 de ani.

Ideea că se apropie un vârf al cererii de combustibili fosili a prins contur în mare parte datorită IEA, al cărei raport anual World Energy Outlook încearcă să imagineze viitorul printr-o serie de scenarii. Exercițiul este util, dar nu reprezintă prognoze. Ele se bazează pe ipoteze legate de dezvoltare economică, creșterea populației, voință politică, progrese tehnologice și prețuri. Nu e un glob de cristal, dar scenariile oferă perspective importante.

Mult timp, IEA a publicat un scenariu principal bazat pe politicile existente – numit, deloc surprinzător, „Current Policy Scenario (CPS)”. Modelul avea însă limitări serioase: A subestimat constant energia solară și eoliană. Astfel, în 2020, IEA a renunțat la el, parțial sub presiunea țărilor europene și a activiștilor verzi. CPS a fost înlocuit cu „Stated Policies Scenario (STEPS)”, care lua în calcul nu doar politicile curente, ci și propunerile de politici, chiar dacă măsurile necesare nu erau complet finalizate. Pe scurt, combina politici cu promisiuni politice. Ulterior, a apărut și „Announced Pledges Scenario (APS)”, care presupunea că toate politicile și obiectivele climatice vor fi implementate integral și la timp.

Cele două scenarii noi au schimbat radical traiectoria cererii de combustibili fosili și a emisiilor de CO₂ — prognozând un vârf al consumului până în 2029, urmat de un declin (mai lent în STEPS, mai rapid în APS). Sub APS, declinul era atât de pronunțat încât a dat credibilitate ideii că mii de miliarde de dolari în rezerve fosile vor rămâne neexploatate. Factorii de decizie occidentali au ajuns să creadă că aceste scenarii echivalau cu o prognoză, deci că cererea va scădea inevitabil.

Anul acesta, IEA reia publicarea „Current Policy Scenario”, în parte din cauza presiunilor administrației Trump, arătând că nici cererea de petrol, nici cea de gaze nu vor atinge un vârf în acest deceniu, contrar ipotezelor anterioare.

Potrivit draftului, sub politicile actuale, „consumul de petrol și gaze naturale va crește până în 2050”. Consumul de cărbune ar urma să atingă un vârf în anii 2030, dar în 2050 ar fi cu peste 50% mai mare decât se estimase anterior.

Vârful consumului a devenit Sfântul Graal al dezbaterii energetice. Dar anul precis contează mai puțin decât forma curbei de consum și după acel vârf. Important este drumul, nu doar punctul maxim.

În cazul petrolului, CPS arată o creștere continuă a consumului chiar și în anii 2040. Deși rata anuală de creștere în următorii 25 de ani va fi mult sub cea istorică, „petrolul rămâne cel mai important combustibil la mijlocul secolului”, spune draftul. Pe locul doi se află energiile regenerabile, urmate de gaze și cărbune.

Important de reținut: IEA va publica și alte scenarii, care vor arăta traiectorii alternative, iar CPS nu este o prognoză, ci o fotografie a viitorului posibil dacă politicile rămân neschimbate. În trecut, acest scenariu a subestimat regenerabilele și a favorizat sursele tradiționale, deci, dacă istoria se repetă, ar putea fi greșit, poate semnificativ.

Să sperăm că așa va fi. Lumea este foarte, foarte departe de obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, așa cum s-a convenit în Acordul de la Paris din 2015.