Blestemul moșiei lui Oprișan și trădările, sau cum a ajuns PSD să se îngroape singur

De la triumful de la alegerile parlamentare din octombrie 2016, când a înregistrat cel mai mare scor din istoria partidului – 46%, PSD este într-o cădere politică blestemată: a pierdut alegerile europarlamentare din 2019, Dragnea este la pușcărie, a pierdut pentru a patra oară consecutiv președinția României în fața unui Iohannis care nu i-a băgat deloc în seamă, a pierdut guvernarea la finalul lui 2019 deși aveau majoritate în Parlament, iar acum au pierdut alegerile locale, Capitala, feuda lui Marian Oprișan la Vrancea și se îndreaptă spre alegerile parlamentare din decembrie ca să fie trimiși oficial în opoziție.

Din mai 2012, când Victor Ponta a venit la Palatul Victoria având în spate alianța USL formată din PSD și PNL, și până la finalul lui 2019 (cu excepția anului 2015-2016, când a fost guvernarea tehnocrată Cioloș, tot cu voturile PSD), când a plecat guvernarea Dăncilă, România a avut cea mai bună perioadă economică din istorie :

– PIB-ul aproape s-a dublat, de la 596 miliarde de lei la 1.053 miliarde de lei, iar în euro a crescut cu 70%, de la 133 de miliarde de euro la 223 de miliarde de euro;

– Cifra de afaceri a tuturor companiilor a crescut de la 1.131 miliarde de lei la 1.696 miliarde de lei, respectiv de la 250 de miliarde de euro la 360 de miliarde de euro, adică cu aproape 50%;

– Profitul obținut de companii a crescut de la 57 de miliarde de lei în 2012 la nu mai puțin de 143 de  miliarde de lei în 2019, deci de aproape trei ori;

– Numărul companiilor a crescut de la 651.000 la 731.000, iar companiile cu afaceri de peste 0 au crescut de la 455.000 la 545.000 în 2019;

– Salariul minim a crescut cu 120%, de la 550 de lei la aproape 1.300 de lei, cu aproape 140%;

– Salariul mediu a crescut cu 110%, de la 1.500 de lei la 3.300 de lei net;

– Inflația a crescut în 8 ani cu numai 16%;

– Cursul leu/euro a crescut cu numai 7% în 8 ani, cu mult sub rata inflației;

– Numărul angajaților din companii a crescut cu 200.000, de la 4,058 milioane la 4,2 milioane în 2019 ;

– Cred că numărul angajaților de la stat a crescut cu peste 100.000;

– Dobânzile la lei au scăzut de la 6% la 2,5%, cu o perioadă când ROBOR-ul a ajuns chiar și la 0,68%;

– Impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% la 5%;

– Salariile din sistemul medical s-au mărit substanțial, iar medicii nu și-au pierdut coabitarea cu sectorul privat, ceea ce le-a mărit pachetul salarial extrarodinar;

– Salariul din construcții s-a dublat;

-TVA a scăzut de la 24% la 19%, iar TVA la alimente de la 24% la 9%, iar acest lucru a contribuit și la explozia rețelelor de comerț moderne, care scot din piață rețelele românești independente;

– Programul Start-Up Nation a dus al apariția a peste 40.000 de afaceri care au primit 200.000 de lei, un capital de început;

– PFA-urile – persoane fizice autorizate – au beneficiat de cel mai generos pachet de impozitare;

– Peste 1 milion de metri pătrați de spații moderne de birouri s-au construit pe autorizațiile administrației PSD (cu excepția Clujului și a Timișoarei);

– Sute de mii de apartamente noi, în care stau corporatiști dar nu numai, au răsărit pe aurorizațiile de construcție în cea mai mare parte date de PSD .

Dacă vorbești cu antreprenorii români care au afaceri mai mari, cu branduri renumite, pentru ei Victor Ponta a fost cel mai bun prim-ministru. Că l-a trădat caracterul, asta-i altă problemă.

Pentru Bursă, mandatul lui Ponta ca premier a fost ca o mană cerească, după ani de secetă, pentru că a listat Romgaz și Electrica, companii mari, bune plătitoare de dividende.

Dar nu știu prea mulți investitori de la Bursă care să fi votat PSD, așa cum nu știu prea mulți care au devenit antreprenori datorită Start-Up Nation și au luat 200.000 de lei, să pună ștampila pe PSD.  

În ciuda retoricii PSD, multinaționalele au avut viață bună, extrem de profitabilă în această guvernare, singura lor problemă fiind creșterea salariului minim pe economie.

De altfel, nu cred că jumătate din cei care au beneficiat de aproape triplarea salariului minim pe economie au votat cu PSD.

PNL nu prea este fanul acestei măsuri de creștere a salariului minim pe economie. Iar majorarea din acest an, dată de guvernarea PNL, a fost destul de disputată.

Nu prea am auzit de IT-iști care să fie fani ai PSD, deși, în ciuda retoricii, guvernarea PSD nu s-a atins de facilitățile lor fiscale.

Nici nu mai știu cu cât a crescut punctul de pensie, de care au beneficiat 5 milioane de români, cât sunt pensionarii.

La alegerile locale din 2020, desfășurate în plină criză Covid-19, PNL a fost marele câștigător.

Deși PSD s-a bătut în Parlament pentru creșterea pensiilor cu 40% și dublarea alocațiilor copiilor, la care adăugăm și creșterea salariilor profesorilor, numărul celor care au pus ștampila pe PSD a fost mult prea mic.

De peste un deceniu, PSD încearcă să se apropie de zona de dreapta, de centru-dreapta, de zona urbană, și de aceea au dat aceste reduceri de taxe, facilități fiscale, bineînțeles nu din banii lor, din banii bugetului.

Dar electoratul urban, care a ieșit la vot depășind electoratul rural, a votat cu PNL și USR/PLUS.

Bineînțeles că în toți acești ani procesele lui Dragnea au șters cu buretele toată perioada de creștere economică și de business atunci când s-a pus problema votului.

PNL, un partid care a intrat în moarte clinică după alegerile din 2016, a ajuns în numai patru ani să fie principalul partid politic, avându-l în frunte pe președintele Iohannis, care a tocat metodic, germanic, PSD-ul.

Fără să se vadă niciun rezultat din “România educată”, Iohannis a avut câștig de cauză în fața electoratului.

Ludovic Orban, un politician pe care nimeni nu paria când a preluat acum câțiva ani conducerea PNL, a ajuns să înregistreze cu acest partid cele mai bune rezultate din istorie.

Cred că pesediștii se întreabă în fiecare zi cu ce au greșit, de ce toată această apropiere fiscală de zona urbană, de corporatiști, de antreprenorii români, de multinaționale, de PFA-uri, de medici, nu are niciun rezultat, ci dimpotrivă.

Moșia lui Oprișan, un baron local care a lucrat numai la stat, icoanele Gabrielei Firea, procesele lui Dragnea, fața lui Paul Stănescu, IQ-ul Vioricăi Dăncilă, interlopii – la propriu și la figurat – din jurul partidului, cefele groase din Parlament au fost mai importante decât pachetele de facilități fiscale oferite de PSD  atunci când a fost vorba unde să se pună ștampila.

Ca să nu mai vorbim de trădările specifice din PSD, cum nu sunt la niciun al partid, și care au îngropat PSD.

PDL, care a fost la guvernare între 2005 și 2007 și apoi între 2009 și 2012,  s-a topit în PNL în 2014, spre disperarea lui Băsescu, după ce în 2012 PNL era aliatul PSD  în celebra alianță USL. PDL trebuie să găsească o soluție pentru viitor, asta dacă nu se va dezintegra între timp.

Acum să vedem cum se va reinventa PSD în anii de opoziție, sau cum se va topi într-o altă alianță.

Nu știu ce va face PSD în opoziție, cum vrea să-i vadă Klaus Iohannis, dacă se va topi într-o altă alianță, dar dacă toate aceste facilități fiscale nu i-au adus votul, poate se gândesc la altceva.

Peste 10-15 ani, când decrețeii vor ieși la pensie, cea mai mare parte dintre ei votând cu PNL, PDL, USR, tema principală de campanie va fi punctul de pensie, nu taxele mici pentru companii.

Dar până una alta, apartamentul lui Nicușor Dan a învins moșia feudală a lui Marian Oprișan.