„BERD e pregătită să finanțeze România în continuare”

„Multe lucruri trebuie schimbate, dar țara este în Uniunea Europeană și acest lucru exercită multă presiune. Nu ezitați să creați o firmă în România, pentru că este mult talent în această țară și există o piață domestică destul de mare. Dacă aș fi român, aș rămâne aici să îmi creez compania, nu m-aș duce în Londra”, a spus Alain Pilloux, vicepreședintele departamentului de banking și membru executiv al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), într-un interviu acordat înainte de amplificarea crizei cauzate de noul coronavirus.

Alain Pilloux a devenit vicepreședinte al departamentului de banking din cadrul BERD pe data de 15 noiembrie 2016, dar lucrează în cadrul acesteia încă din 1992. El este responsabil cu investițiile și activitățile consultative pentru 36 de țări în care este prezentă BERD. Anterior, Alain Pilloux a ocupat funcția de vicepreședinte pentru politică și parteneriate al BERD, unde era responsabil de coordonarea strategiilor și politicilor băncii. După ce și-a început cariera la Inspection Générale des Finances de la Paris, Alain a intrat în BERD în iunie 1992 în calitate de bancher senior. A deținut de-a lungul anilor diverse responsabilități de management, printre care director responsabil pentru Polonia (1995-1997), director grupului de afaceri pentru Europa Centrală și statele baltice (1998-2005), director general pentru Rusia, cu sediul la Moscova (2006-2009), și director general pentru industrie, comerț și agroindustrie (2010-2015). Începând cu 2014, el a avut responsabilitatea pentru investițiile directe ale băncii și fondurile de capitaluri proprii în diferite sectoare și regiuni.
În cadrul strategiei BERD pentru România în următorii cinci ani sunt menționate câteva dintre problemele existente în țară, dar și câteva soluții care ar trebui luate în considerare. Reprezentanții BERD observă că România se confruntă cu lacune în majoritatea sectoarelor economiei. Starea transporturilor și infrastructura municipală agravează disparitățile regionale și limitează integrarea piețelor. Infrastructura de sănătate este sub standardele UE, din cauza operațiunilor ineficiente și a gestionării financiare, precum și a lipsei de investiții. Sectorul energetic a beneficiat de participarea sectorului privat, dar sunt necesare investiții suplimentare pentru îmbunătățirea eficienței și îmbunătățirea conexiunilor transfrontaliere. Legislația adoptată la sfârșitul anului 2018 a afectat încrederea investitorilor. O guvernanță îmbunătățită va fi necesară pentru a îmbunătăți climatul de afaceri și pentru a soluționa lacunele de tranziție ale României. „În ultimii ani ne-am concentrat destul de mult pe sectorul privat pentru că nu am reușit să demarăm o dezvoltare a infrastructurii, cu excepția faptului că ne-am înteles foarte bine cu municipalitățile. La nivel municipal în țară am găsit mereu parteneri foarte buni. Anul trecut, în ultima călătorie, am semnat ceva cu primarul din Bacău, de exemplu”, a spus Alain Pilloux.
El mai observă că România are un sector privat vibrant, alimentat de investiții străine mari în sectorul auto, agroindustrie și imobiliare și sprijinit de o bază puternică pentru IMM-uri. Cu toate acestea, își reduce potențialul din cauza obstacolelor birocratice în afaceri și a blocajelor induse de infrastructura națională precară. Accesul la finanțe rămâne limitat din cauza practicilor solicitante de creditare bancară, a piețelor de capital și a capitalurilor de capital subdezvoltate și a surselor alternative de finanțare pentru corporații și IMM-uri. „Noi, ca instituție de dezvoltare și banking, avem nevoie de parteneri, de oameni cu care să vorbim, de oameni cu care să dezvoltăm proiecte. Cu sectorul privat a mers bine, cu sectorul municipalităților a mers bine, iar acum împreună cu această nouă administrație din România vom face să meargă și mai bine din punctul de vedere al infrastructurii și energiei”, a mai spus încrezător Alain Pilloux.
Din punctul de vedere al BERD, banca este bine poziționată astfel încât să poată finanța proiecte de infrastructură sustenabile, să sprijine sectorul energetic și să contribuie la găsirea unor surse alternative de energie, care nu sunt atât de  dăunătoare pentru mediu precum cea cauzată de cărbune. Aceste finanțări în punctele cheie ale economiei din România vor reduce lacunele de tranziție în guvernare, incluziune și integrare, vor debloca oportunitățile economice și vor îmbunătăți calitatea instituțiilor și a infrastructurii. În sectorul privat, banca își va concentra activitățile pe sprijinirea companiilor românești pentru a deveni mai competitive, pentru a îmbunătăți inovația produselor și a proceselor și pentru a spori penetrarea tehnologică. BERD va continua să susțină diversificarea și sofisticarea sectorului financiar, contribuind la dezvoltarea piețelor locale de capital și a soluțiilor de finanțare în valută locală și colaborând cu bănci și instituții financiare nebancare pentru a crește accesul la finanțare și penetrarea financiară, inclusiv la IMM-uri.
El spune că România are un potențial pentru atragerea investițiilor BERD de cel puțin 500 milioane de euro pe an. „Eu cred că există potențial în această țară pentru BERD să investească aproximativ 500 de milioane de euro pe an, poate chiar mai mult. Acum băncile sunt destul de lichide și este greu să le convingem să ia bani de la BERD pentru a împrumuta întreprinderile mici și mijlocii. Nu poți obliga o bancă să împrumute”, a mai adăugat Alain Pilloux. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cel mai mare investitor instituțional străin din România, a fost de-a lungul timpului o susținătoare importantă a sectorului bancar românesc. Instituția a participat la procese de privatizare din bankingul local, fiind acționar de-a lungul timpului chiar la cele mai mari bănci din sistem (BCR, Banca Transilvania și BRD-SocGen), dar și la grupurile grecești Alpha Bank, Bancpost și în ultimii ani la Piraeus Bank. În trecut, și Banca Țiriac și Miro Bank (în prezent ProCredit Bank) s-au numărat printre băncile care au fost susținute de BERD. BERD, alături de IFC, a cumpărat și obligațiuni emise de bănci.
În 2019, BERD a finanțat
22 de proiecte în diferite sectoare ale economiei românești, în valoare totală de peste 372 de milioane de euro.