Berarii României: Vom continua să investim în România. Viitorul stă în colaborarea dintre industrie, autorități și societate

♦ Puterea unei industrii vine de multe ori din modul în care jucătorii mari și mici, competitori în sector, reușesc să se așeze împreună la masă și să promoveze împreună acele inițiative din care fiecare are de câștigat. Dar asta se întâmplă mai greu.

♦ Dacă ne gândim la oricare două branduri mari concurente din industria bunurilor de larg consum, vedem că nu le este ușor să iasă împreună, să susțină industria dincolo de businessurile pe care le reprezintă.

În industria berii, un sector în care patru dintre cei mai mari jucători din lume sunt prezenți în România cu producție  – Asahi Europe & International, HEINEKEN, Molson Coors, Tuborg –, asocierea a fost decisă chiar de ei încă din 2004, cu structurile de conducere și de acționariat pe care le aveau la acea vreme.

Astfel, în 2004, Ursus Breweries, HEINEKEN România, Bergenbier SA și United Romanian Breweries Bereprod înființează asociația Berarii României.

„La momentul înființării, cele mai mari companii de bere din România aveau deja un istoric de producție la nivel local. Dorința lor de a dezvolta acest sector într-un mod sustenabil pe termen lung a fost principalul argument pentru crearea acestei entități. Însă inițiativele noastre nu s-au limitat doar la sectorul berii, văzut strict din perspectiva producției. Asta mai ales într-o perioadă extrem de dinamică pentru România, care se pregătea să adere la Uniunea Europeană“, spune Constantin Bratu, director general al Berarii României.

Până în 2007, dar și ulterior, pe direcții specifice, membrii asociației au vorbit la unison despre subiecte de importanță ma­joră pentru România: armonizarea legislației românești cu acquis-ul comunitar, concu­rența loială, standardele de calitate și consumul responsabil de bere.

„Prin activitatea noastră, aducem un plus de valoare pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri responsabil și competitiv pe piața românească. Performanțele noastre indivi­duale ne oferă o poziție excelentă din acest punct de vedere, fiecare dintre membrii asociației construind adevărate povești de succes din mărci locale și contribuind la transformarea indus­triei berii din România într-una cu adevărat europeană și compe­titivă“, declara în 2007 Edwin Botterman, președinte al Berarilor României și CEO al HEINEKEN România. Edwin Botterman a plecat din România în 2009, iar următoarea oprire pentru el a fost Italia. În prezent, profilul de Linkedin al fostului șef al Heineken România notează „retired CEO“.

Rolul vechii generații de manageri care au condus businessurile de bere din România a fost însă extrem de important.

Până în 2011, Asociația Berarii României i-a avut ca membri pe cei patru fondatori, a urmat aderarea Soufflet Malt România și a Asociației Producătorilor de Hamei din România în 2011.

În 2012, microberăria Clinica de Bere din Timișoara devine al cincilea producător membru al Berarilor României.

Zece ani mai târziu, în 2022, microberăria Scorilo devine al șaselea producător membru al Berarilor României, urmată de Zăganu și de Berăria Artizanală Sibiu un an mai târziu.

„Orice producător de bere a dorit să ni se alăture a putut s-o facă. Dovadă în acest sens este și faptul că, în cele două decenii de activitate a asociației, de la numărul inițial de patru membri am ajuns la zece. Berarii României nu au motiv să schimbe această abordare, pentru că unirea forțelor a adus mereu beneficii, dovadă în acest sens fiind evoluția acestui sector și proiectele majore pe care le-a generat, în beneficiul economiei în ansamblu“.

Dacă în 2007, anul integrării României în UE, orice vizită în Cehia sau Germania își scotea în cale și o berărie artizanală, mică, o afacere de familie, după 2010 segmentul microberăriilor a prins avânt și la noi. Dacă în 2010 România nu avea nicio microberărie, imediat după pandemie numărul lor trecuse de 90. Deși an de an au fost create noi firme mici producătoare de bere, România rămâne o piață mică pe acest segment, în comparație cu Franța, Germania sau Marea Britanie unde sunt mii de astfel de microberării. Pandemia a fost prima frână pentru afacerile mici din sector, dar nici actualele creșteri de taxe nu permit o dezvoltare mai așezată a segmentului micro.

„Nu este ușor să faci o fabrică de bere. Pornește de la pasiune, dar dacă această pasiune nu se transformă într-un business corect, se pierd banii“, spuneau în 2021 la Afaceri de la Zero fondatorii Scorilo, o fabrică de la zero din Poiana Mărului, județul Caraș-Severin.

Numele brandului și al fabricii este inspirat dintr-o legendă din zona Banatului montan, care spune că regele dac Scorilo și-a ascuns comoara în Poiana Mărului, acolo unde este fabricată berea cu același nume, iar în prima zi de primăvară, cel care este norocos va găsi comoara lui. Bere Scorilo este controlată de Valeria Schelean, iar în 2024, ultimul an pentru care există date publice disponibile, a avut o cifră de afaceri de 685.000 de lei, un avans de 3% față de anul anterior.

„În cele două decenii de Berarii României, piața a evoluat mai ales din perspectiva dezvoltării unor sortimente noi de bere și a livrării unor produse care pun semnul egal între România și piețele cu cea mai bogată tradiție în producția de bere. De asemenea, piața a devenit una extrem de competitivă, unde jucători mari, de dimensiune mondială, și mici antreprenori locali fac eforturi să producă o bere pe gustul cât mai multor români, ale căror gusturi sunt din ce în ce mai complexe“, spun reprezen­tanții Berarii României.

În 2009, România avea 11 unități active de producție a berii. În 2017 aveam 45, iar începând cu 2020 România a avut constant în jurul a 90 de astfel de unități, cu un vârf în 2021, când am avut aproape 100 de fabrici de bere sau microberării.

Dezvoltarea microberăriilor nu a adus volume uriașe în piață, dar a oferit o altă dinamică sectorului și a scos la iveală creati­vi­tatea și dorința unor mici antreprenori de a face bere, în condițiile în care unii dintre ei chiar spun că primele încercări în producție au fost acasă, cu mici instalații dedicate producției de bere pentru autoconsum. 

Piața berii din România a avut o evoluție relativ constantă, aflându-se la o medie a producției de 16,6 milioane de hectolitri în perioada 2005 – 2023. Vârful intervalului a fost atins în 2008, când producția de bere în România a fost de 20,2 milioane de hectolitri.

Cel mai scăzut nivel a fost înregistrat în 2014, de 14,9 milioane de hectolitri. În 2024, producția de bere în România a fost ușor peste pragul de 15 milioane de hectolitri, însă sub media celor 20 de ani.

„Analizând evoluția pieței în paralel cu tabloul măsurilor fiscale, anii în care au existat majorări semnificative de acciză la bere au dus la contracții ale producției. De asemenea, influențe semnificative asupra pieței au venit și din starea economică în ansamblu, unde puterea de cumpărare joacă un rol central. Pandemia a avut de asemenea un efect major, unul dintre cele două canale de vânzare a berii, respectiv HoReCa, fiind puternic afectat“, explică reprezenanții Asociației Berarii României.

Vânzările de bere s-au situat anul trecut la 15 milioane de hectolitri, la același nivel cu cel din anul anterior, după trei ani de scăderi succesive, lipsa predictibilitații fiscale, creș­terea inflației și lipsa încrederii populației fiind factori care au ținut pe loc o piață unde 97% din consum sunt acoperite din pro­ducția locală.

Mai mult, dacă ne uităm la cifrele producției, vedem că 2023 și 2024 sunt foarte aproape de acel nivel de jos al pieței din 2014, când fabricile de bere au produs doar 14,9 milioane de hectolitri.

Creșterea TVA de la 1 august se va vedea cu siguranță și în viitorii indicatori de consum, care deja la nivel general arată un declin al vânzărilor de bunuri alimentare și băuturi, concomitent cu o reorientare a consumatorului spre reducerea cheltuielilor din coșul de consum.

Deși piața nu a mai crescut în ultimii patru ani, investițiile producătorilor mari și ale microberăriilor nu s-au oprit.  În perioada 2019-2024, producătorii membri ai asociației Berarii României, care reprezintă 90% din piața locală, au realizat investiții de 560 de milioane de euro. Datele cuprind investițiile făcute de marii producători și cele făcute de microberării. Estimările asociației arată că la nivelul întregului sector suma investițiilor depășește 700 de milioane de euro în intervalul amintit.

Mai mult, berarii afirmă că vor continua să investească în economia locală, că își doresc să consolideze un parteneriat cu autoritățile și speră la mai multă predictibilitate, fiind în permanență atenți la noile tendințe și la noile generații de consumatori.

Cum arată anii care vin pentru marii berari?

Dan Timotin, managing director, Ursus Breweries:

„Viitorul Asociației Berarii României stă în colaborarea tot mai strânsă dintre industrie, autorități și societate, pentru consolidarea unei piețe sustenabile și responsabile, unde calitatea, inovația și respectul față de consumator sunt prioritare”

„Ca lider al sectorului de bere din România în ultimii 10 ani, aprecierea consumatorilor ne onorează și ne motivează să investim în soluții care ne ajută să operăm mai eficient, cu respect față de mediu și față de comunitatea noastră. La Ursus Breweries, avem o strategie de dezvoltare sustenabilă pe termen lung, care vizează, printre altele, și produsele noastre. Promovăm un consum responsabil prin extinderea portofoliului de bere fără alcool și bere fără alcool cu arome. Ponderea acestora va atinge în curând 10% din totalul portofoliului nostru. Evoluția confirmă interesul tot mai mare al consumatorilor pentru alternative fără alcool și consolidează angajamentul nostru de a oferi opțiuni diverse, adaptate preferințelor și așteptărilor tuturor segmentele de public, inclusiv generația Z”.

Boris Miloushev, director general, HEINEKEN România:

„Atunci când un consumator alege să se bucure de o bere, se conectează cu un întreg ecosistem local – de la agricultorii care cultivă ingredientele, la angajații din fabrici, distribuitorii și partenerii din retail. Fiecare pahar de bere reflectă munca și pasiunea a mii de oameni din România, iar acest lucru ne responsabilizează. Prin extinderea portofoliului cu opțiuni fără alcool și prin promovarea unui consum echilibrat, răspundem nevoilor moderne ale consumatorilor, păstrând în același timp gustul autentic și tradiția locală. Viitorul Berarii României este despre sustenabilitate, responsabilitate și parteneriate durabile. HEINEKEN România va continua să investească în producție locală și în dezvoltarea unei industrii care respectă consumatorul, comunitatea și mediul”.

Mihai Voicu, general manager, Bergenbier S.A. și președintele Berarii României:

„Sunt convins că această abordare ne va permite să reprezentăm în continuare interesele comune ale unei industrii care contribuie semnificativ la economia națională, susține locuri de muncă și dezvoltă producția locală, care asigură 97% din consumul de bere din România.

Potrivit acestuia, Berarii României vor continua să fie un partener de încredere pentru autorități. Iar producătorii vor continua angajamentul de a oferi produse de cea mai bună calitate, într-o industrie cu zero evaziune fiscală pe întreg lanțul de producție. ”În același timp, considerăm esențial ca următorii ani să aducă mai multă predictibilitate, competitivitate fiscală și legislativă, pentru a permite planificarea pe termen lung a investițiilor în industrie. Mesajul nostru este clar: vom rămâne dedicați să oferim experiențe autentice, într-un mod responsabil și sustenabil, consolidând în același timp rolul berii în economia și cultura românească”.

Yoav Bar, CEO al Tuborg România:

„Industria berii, la fel ca întreaga economie, traversează o perioadă de transformare și incertitudine. Consumatorii se adaptează la noile realități determinate de presiunile economice, iar așteptările lor evoluează constant. În acest context, rolul asociației devine tot mai important – acela de a promova dialogul dintre producători, autorități și comunități, pentru a asigura un mediu echilibrat și sustenabil. Mesajul nostru către consumatori este clar: suntem dedicați calității, transparenței și diversității, păstrând totodată autenticitatea și mândria care fac din berea românească nu doar un simbol cultural, ci și un produs modern, de clasă mondială”.