Berarii joacă la ruletă în 2013: se mai repetă vremea bună de anul trecut?

PROFITURILE PE CARE LE VOR ÎNREGISTRA ANUL ACESTA BERARII SUNT STRÂNS LEGATE DE VREME, din moment ce toți ceilalți factori sunt mai degrabă potrivnici. „Despre «influența vremii în vânzări», ne uităm la o cuantificare în acest sens și dacă vom găsi formula matematică dăm de știre, evident după ce o brevetăm și luăm premiul Nobel pentru ea”, spune, cu o undă de umor, Andrew Highcock, președinte al Asociației Berarii României și al Ursus Breweries. Tot el adaugă însă că „este cert că, deocamdată, nu avem suficiente date ca să putem face o cuantificare precisă„. Însă tocmai căldura de anul trecut a susținut creșterea vânzărilor de bere, Constantin Bratu, director general al aceleiași asociații, spunând că în 2012 au fost de circa trei ori mai multe zile caniculare, cu temperaturi medii de peste 25 de grade Celsius. Pentru comparație, cam toți europenii au băut în ultimii ani mai puțină bere, chiar dacă puterea de cumpărare diferă ca de la cer la pământ. Un român trebuie să muncească 24 de minute pentru a-și cumpăra o bere, în timp ce europenii doar cinci minute. Cel mai bine la acest capitol stau nemții, care pot cumpăra o bere dacă lucrează trei minute și jumătate.

Anul trecut consumul a înre-gistrat o creștere de șapte procente, ajungând la 90 de litri per capita, față de 87 de litri în urmă cu trei ani. Recordul absolut al acestei piețe s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor. Mai mult, punctează Constantin Bratu, și preferințele de consum s-au schimbat. Dacă în urmă cu numai câțiva ani peste 33% din volume se vindeau în baruri, restaurante și terase, în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul. O altă preferință de consum, care nu a suferit însă modificări în ultimii ani, este cea pentru berea produsă local. 98% din berea consumată de români este produsă în țară, în timp ce media Uniunii Europene este de doar 12%. Iar berea produsă în fabricile românești merge și peste hotare, acolo unde sunt comunități de români – 4,5% din berea consumată în Europa este produsă în România.

DE MENȚIONAT FAPTUL CĂ ANUL TRECUT EXPORTURILE DE BERE AU ATINS UN MAXIM ISTORIC, ajungând la 0,23 milioane hl, adică 1,3% din producția locală de bere, arată datele asociației, care reunește cinci producători –  Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, Ursus Breweries și United Romanian Breweries, care dețin în acest moment peste 90% din volumele vândute pe piața autohtonă. Acestora li se adaugă, din 2012, un nou producător, Clinica de Bere Timișoara, o microfabrică, asemeni celor care împânzesc alte țări, cum sunt Cehia sau Germania. Membrii asociației au fabrici în 11 orașe din țară, iar cele două miniberării sunt în Cluj-Napoca și Timișoara. Din asociație fac parte și producătorii de materii prime – Asociația Producătorilor de Hamei și Soufflet Malt România, care își desfășoară activitățile în nouă fabrici și ferme. Tot anul trecut, importurile au atins 0,43 milioane hl, reprezentând aproximativ 2% din volumul de bere consumat.

Berarii au investit, de la momentul înființării asociației, în 2004, 1,2 miliarde de euro pe piața românească, bani ce ar fi asigurat finanțarea pentru construcția a cinci stadioane National Arena. În fiecare an, membrii asociației achiziționează de pe piața românească produse și servicii în valoare totală de 500 de milioane de euro, iar numărul total al angajaților din activitățile conexe berii – din agricultură, producție, comerț sau producția de ambalaje este de 76.000, suficienți cât pentru a umple National Arena cu tot cu gazon. Practic, de un angajat în producția de bere se leagă activitatea altor trei din agricultură și alți zece în alte zone ale economiei.

CONFORM ESTIMĂRILOR, ÎN FUNCȚIE DE PREȚUL DE VÂNZARE, industria berii a ajuns anul trecut la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Pe poziția fruntașă în acest clasament se află industria tutunului, care are o valoare anuală de peste 3,5 miliarde de euro, incluzând și vânzările ilicite.

Datele asociației mai arată că în piața berii evaziunea fiscală este zero, față de domeniul băuturilor alcoolice, unde nivelul pieței negre este greu de estimat. Cert este însă că berea contribuie cu 60% la volumul accizelor colectate din vânzările de băuturi alcoolice, în vreme ce media europeană este la jumătate.

Jumătate din cât plătesc românii pentru o bere merge la bugetul de stat, valoarea totală a contribuțiilor ajungând anul trecut la 651 de milioane de euro, sub formă de TVA, contribuții sociale și asigurări. Suma ar fi suficientă pentru a finanța construcția a trei pasaje precum Basarab din București.