Beata Javorcik, economista-șefă a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), spune, într-un interviu în exclusivitate, că cei care au trecut prin hiperinflație nu uită și tind să se aștepte la inflația mare. Cât de complicată este ieșirea din spirala inflaționistă pentru România, care a văzut inflație și de 300% în anii '90?

Aștepți inflație? Atunci va fi inflație. Așteptările inflaționiste generează inflație, pentru că angajații, așteptându-se în continuare la creșteri de prețuri, solicită măriri salariale. Măririle salariale, la rândul lor, creează inflație, pentru că stimulează consumul, arată teoria economică. Beata Javorcik, economista-șefă a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), spune, într-un interviu în exclusivitate, că cei care au trecut prin hiperinflație nu uită și tind să se aștepte la inflația mare. Cât de complicată este ieșirea din spirala inflaționistă pentru România, care a văzut inflație și de 300% în anii ’90?

În economiile emergente, inflația poate fi mai greu de îmblânzit decât în economiile avansate. Amintiți-vă de hiperinflația din anii ’90. Cercetările academice arată că dacă întâmpini o inflație de 10%, se uită. Dar dacă întâmpini o hiperinflație de-a lungul vieții, această amintire rămâne”, a spus  Beata Javorcik, economista-șefă a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Originară din Polonia, ea amintește că în România anilor ’90, cel puțin în prima parte a decadei, inflația putea fi să urce și la 300% în anumite luni, ceva ce astăzi pare de neimaginat. Abia în 1997 Banca Națională a României a redus inflația la o rată anuală de „numai” 41%, după ce, în 1997, rata anuală a inflației a fost de 151%. O astfel de „traumă” colectivă, cum este hiperinflația, explică Beata Javorcik, ajustează așteptările consumatorilor. Astfel, așteptările inflaționiste cresc mult mai mult într-o țară ca România și generează inflație la rândul lor. „Deci, asta înseamnă că oamenii ar putea avea mai multe șanse să-și ajusteze așteptările inflaționiste. Și odată ce așteptările inflaționiste sunt decuplate de țintele băncii centrale, este mult mai greu să reduci inflația”, spune ea, în interviu, acordat cu ocazia unei vizite în România pentru o conferință organizată de BERD și de Camera de Comerț Română pentru Diversitate (Romanian Diversity Chamber of Commerce), o organizație nonprofit fondată de casa de avocatură Dentons, împreună cu mai multe companii care sunt prezente în România.

În cadrul interviului, Beata Javorcik a vorbit despre spirala inflaționistă din România și din regiune, despre implicațiile sociale și economice ale războiului din Ucraina, dar și despre reconstrucția Ucrainei de după război și despre evoluția economiei României. Ea a fost numită economistă-șefă a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare în 2019 pentru un mandat de trei ani, iar în vara aceasta a primit încă un mandat. Doctor în economie la prestigioasa universitate americană Yale, în prezent deține un post de profesor titular la catedra de economie a Universității Oxford, activitate pe care a suspendat-o pe perioada exercitării funcției la BERD. Piețele emergente sunt afectate mai puternic de inflație decât economiile avansate și din alte motive, spune ea. Pentru că oamenii sunt mai săraci, ei cheltuiesc o parte mai mare din veniturile lor pentru nevoi precum încălzirea caselor și hrană. În Germania, o gospodărie medie cheltuiește 7% din buget pe plățile de utilități. În România, 25%. „Cum ar trebui să fie creionate politicile legate de această provocare a oamenilor care nu au suficienți bani pentru a plăti încălzirea sau pentru a-și plăti creditele? Abordarea corectă este legată de transferuri către gospodăriile mai sărace. Ceea ce vedeți că se întâmplă, în schimb, este că guvernele iau măsuri generale. Deci scazi taxele la alimente, TVA-ul la combustibil”. Soluția este protecția socială, explică ea, dar pentru cei care au nevoie. Pentru că prin măsuri generale, beneficiind toată lumea de acestea, doar se generează mai multă inflație. „Protecție socială. Aceasta este calea. Dar, în schimb, ceea ce vedem în multe țări, este că guvernele ajută pe toată lumea, reduc taxele. Și asta înseamnă că nu facem niciun progres, pentru că și mediile mai bogate beneficiază.” Despre criza economică în România și în Europa Centrală și de Est (ECE), Beata Javorcik spune că, pe datele actuale, nu se pune problema, dar situația este foarte complicată. Mai mult, dacă războiul va continua și dacă Rusia sistează livrările de gaze către Europa, toată recuperarea economică de după pandemie se va evapora. „Cred că țările din regiune se confruntă cu consecințe mari din cauza războiului. Și aș numi-o o situație economică foarte provocatoare, știți, foarte provocatoare.  Deci, dacă războiul va continua mai mult și dacă livrările de gaze naturale către Europa sunt întrerupte, atunci ne-am aștepta să vedem ca redresarea post-COVID să fie eliminată.”

Cum se prezintă România în fața acestor provocări? Care sunt breșele din economie? Calitatea instituțiilor și deficitul de cont curent, răspunde economista-șefă a BERD. „Unul dintre punctele slabe este guvernarea, deci calitatea instituțiilor. Acum vedem asta în toate țările post-comuniste. Un punct de presiune în România este balanța externă. Deficitul de cont curent, care este foarte mare.” Există și oportunități pentru economia românească, iar cea mai importantă este apartenența la Uniunea Europeană: „Apartenența la UE este cea care oferă stimulente pentru efectuarea reformelor. Dacă aveți o ancoră externă care poate da direcție reformei, este mult mai ușor să o implementați.” De asemenea, adaugă ea, și relocarea lanțurilor de producție dinspre Asia spre Europa este o oportunitate pentru România. Această tendință a început după ce pandemia a arătat că producția prea departe de piața de desfacere este o vulnerabilitate, iar companiile vor să aducă producția mai aproape de Europa de Vest. Cu această ocazie, România, dar și alți competitori regionali ca Polonia sau Ungaria, este pe lista investitorilor. „Pentru a beneficia de această oportunitate, trebuie să creați un mediu care să promoveze, care să faciliteze investițiile firmelor. Trebuie să stimulați firmele să investească, astfel încât să își dezvolte capacitatea de a produce. Acest lucru poate fi realizat de investitorii autohtoni. Dar este importantă și atragerea investițiilor străine directe, pur și simplu pentru că firmele multinaționale au rețele de distribuție.” Ce poate face România astfel încât să beneficieze la un nivel optim de aceste tendințe? Lipsa corupției, infrastructura bună și buna funcționare a serviciilor publice sunt ingredientele cheie, este de părere Javorcik. „Și acum situația actuală adaugă încă una, care este accesul la energie regenerabilă. Cred că Europa se angajează în planurile sale ambițioase de a se decarboniza. Accesul la energie regenerabilă va deveni un avantaj competitiv.”

Reconstrucția Ucrainei după război

„BERD operează în Ucraina de 30 de ani. Am fost cel mai mare investitor instituțional. Am investit aproximativ un miliard de dolari pe an și cea mai mare parte din aceștia, 70% , au fost direcționați către sectorul privat. Sperăm să jucăm un rol central în reconstrucția Ucrainei”, spune Beata Javorcik, întrebată despre cum se va implica BERD în reconstrucția Ucrainei după război.BERD este într-o poziție foarte bună pentru a ajuta Ucraina, continuă ea, având în vedere experiența mare pe care o are instituția în finanțarea economiei private. „De asemenea, acordăm multe împrumuturi pentru promovarea tranziției verzi. Deci suntem bine poziționați să ajutăm Ucraina, să ajutăm Ucraina postbelică să se angajeze într-o tranziție verde.” Ucraina este devastată economic în acest moment și dimensiunea exactă a dezastrului încă nu se cunoaște. Cu toate acestea, există indicii și cel mai bun peste consumul industrial de energie electrică, care a scăzut substanțial. „Au avut loc lupte militare, la un moment dat, pe teritoriul care a generat 60% din PIB-ul Ucrainei în 2019. Așa că asta vă da deja o idee despre  cât de mult a tulburat războiul economia. Înțeleg că între 30 și 50% dintre firme au redus sau oprit consumul de energie electrică, care este un bun indicator al activității economice.” De asemenea, 10% dintre locuitori au migrat din țară, iar 15% sunt deplasați intern: este o mare perturbare. Ne așteptăm ca economia să scadă cu 30% în acest an.” Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este o instituție financiară fondată în 1991 și este deținută de 71 de țări și de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI). Deși este o bancă deținută de actori guvernamentali, segmentul principal pentru care BERD acordă împrumuturi este reprezentat de sectorul privat.