BCE trebuie să aplice o nouă creștere istorică dobânzii, spun piețele și economiștii

Decizia de joi a boardului BCE va fi, de asemenea, un test al determinării cu care ban­ca centrală a zonei euro luptă cu scumpiri care încă de la începutul actualei crize i-au depășit așteptările.

Recent, oficiali ai BCE au recunoscut că mo­delele prin care cal­culează traiectoria in­fla­ției sunt depășite de situația actuală, ceea ce înseamnă că BCE a navigat și navi­ghează orbește prin cri­ză. Pentru că institu­ția nu a acționat la timp, asigurând mereu că valul de scumpiri este doar temporar, inflația din zona euro a depășit 9%, un nivel istoric, în timp ce ținta băncii este de 2%, prag considerat sănătos pentru eco­nomie.

Creșterea de dobândă de săptămâna a­ceasta, considerată ca fiind ceva sigur de piețe și analiști, nu va veni fără sacrificii. Yieldurile obligațiunilor guvernamentale ale Italiei, adică prețul la care se finanțează guvernul de la Roma, au crescut la un nivel alarmant, iar în unele state se vorbește despre bomba cu explozie întârziată a creditelor ipotecare – creșterea dobânzii de politică monetară înseamnă credit mai scump și rate mai mari la împrumuturi.

Pentru cei mai mulți participanți la piață și analiști, dilema este cu cât va crește BCE dobânda, cu 50 de puncte de bază sau cu 75 de puncte? BCE a mai majorat dobânda în ședința trecută, înainte de vacanța de vară.

A fost primul pas făcut în această direcție din ultimul deceniu când alte bănci centrale mari, cum este Rezerva Federală ameri­ca­nă, și mici, cum sunt cele din Europa de Est, au început să împingă dobânzile în sus acum mult, mult timp.

Efectele unor astfel de măsuri se văd cu latență de mai multe luni. Băncile centrale est-europene cresc dobânzile de mai bine de un an, iar inflația continuă să urce, dată fiind natura crizei costurilor traiului care are ca motor central energia tot mai scumpă, în special oprirea fluxurilor de gaze și petrol dinspre Rusia. „BCE trebuie să arate hotă­râre în aducerea sub control a creșterilor de prețuri. Banca centrală va reacționa cu mai multă forță la actualul val de inflație, chiar cu riscul unei creșteri economice mai slabe și a unui șomaj mai ridicat“, a explicat Isabel Schnabel membru al boardului BCE din partea Germaniei. Ea este considerată a fi o economistă echilibrată.

Dacă este vreo maladie economică de care germanii se tem mai mult, aceasta este inflația puternică. La ultima ședința de politică monetară, din iulie, BCE a pus capăt dintr-o dată erei dobânzilor negative – care a durat opt ani – cu o creștere surpriză de 50 de puncte de bază a dobânzii de referință.

Schnabel a mai vorbit și de nevoia ca oamenii „să aibă încredere“ că BCE le va reface puterea de cumpărare, corodată de inflație, scrie Euractiv.

Financial Times a remarcat că mesajele anti-inflație mai hotărâte ale BCE vin după ce oficialii instituției au subestimat timp de un an forțele inflaționiste și își pierd încrederea în modelele de prognoză ale instituției. Aceleași modele arată că deciziile de politică monetară ale băncii centrale își fac efectele în economie după cel puțin 18 luni. Prin urmare, BCE a întârziat foarte mult. „Era mai mult sau mai puțin imposibil ca în modelele noastre să obținem o inflație care să nu fie temporară“, explică guvernatorul băncii centrale a Belgiei Pierre Wunsch, și el membru în consiliul guvernator al BCE.

Aceste modele, a precizat economistul, aratău mereu că inflația va frâna la 2%, indiferent de variabile. „Am ajuns la concluzia că știm mult mai puține despre motoarele inflației decât am crezut.“ Jucătorii de pe piețele monetare din zona euro iau în calcul o probabilitate de 85% ca BCE să majoreze dobânda cu 75 de puncte de bază, la 1,25%, în următoarea ședință. Probabilitatea a crescut după ce ultimele date privind inflația au arătat un salt semnificativ.