Bășcălia finanțiștilor: Cu ce se pot garanta banii pentru băncile spaniole? Cu copiii Spaniei? (FOTO)
Deși liderii zonei euro au căzut de acord ca până la sfârșitul lui iulie să ofere 30 mld. euro din finanțarea totală de până la 100 mld. euro necesară pentru recapitalizarea băncilor spaniole, în realitate termenii acordului sunt încă în discuție și au generat deja conflicte.
Finlanda, una dintre țările bogate care sunt chemate să contribuie cu banii contribuabililor lor la asanarea băncilor spaniole, a generat speculații despre o posibilă ieșire a sa din zona euro, după ce a făcut opinie separată inclusiv față de Germania în privința modului de înțelegere a solidarității europene. Sâmbătă și duminică au loc discuții noi între Finlanda și Spania, în care partea finlandeză, susținută de parlamentarii de la Helsinki, a cerut ca Madridul să constituie garații colaterale pentru partea de bani cu care Finlanda va contribui la salvarea băncilor spaniole.
“Premierul finlandez zice că zona euro e într-o situație foarte periculoasă, în timp ce Finlanda face tot posibilul să sape și mai adânc groapa zonei euro, cu grijă să nu cadă ea însăși acolo”, a scris pe Twitter economistul american Nouriel Roubini, comentând cererea ca Spania să ofere garanții colaterale pentru Finlanda. Roubini se amuză deja să vorbească despre un “fioros Fixit” (Finland + exit) – ieșirea Finlandei din zona euro.
“Ce fel de garanții colaterale? Copiii Spaniei?” se amuză la rândul ei Sarah Quinlan, fondator al fondului de investiții QAM și copreședinte al unui grup consultativ pentru fondurile speculative conduse de femei.
“Da, e la fel ca în tabloul lui Goya, “Saturn devorându-și fiii'”, răspunde Nouriel Roubini.
“De fapt, comparația cu tabloul lui Goya e o bună interpretare nu numai pentru Spania, ci și pentru toate țările din sudul zonei euro”, replică Mehmet Turk, director de trezorerie la Isbank, cea mai mare bancă din Turcia după active. Turk a adăugat imediat pe Twitter și o poză cu tabloul respectiv.

Nu e prima oară când Finlanda procedează așa. Recent, Finlanda s-a opus, alături de Olanda, “folosirii flexibile” (cerute de Italia și Spania) a Fondului European pentru Solidaritate Financiară (FESF) și a viitorului său succesor permanent, Mecanismul European al Ratelor de Schimb (MES). Folosire flexibilă înseamnă că fondurile pot cumpăra de pe piața primară sau secundară obligațiuni de stat, spre a ajuta astfel țările îndatorate să poată obține bani mai ieftin decât de pe fiețele financiare, dar și că pot oferi bani direct băncilor pentru recapitalizare, evitând astfel ca recapitalizarea să crească și mai mult datoria statelor. Anul trecut, Finlanda a determinat amânarea celui de-al doilea pachet financiar european de salvare pentru Grecia, cerând garanții colaterale pentru partea Finlandei din creditele oferite Greciei prin intermediul FESF.
Finlanda, Germania, Olanda și Luxemburg sunt singurele țări din zona euro care mai au rating AAA, astfel încât punctul lor de vedere e la ora actuală decisiv pentru orice fel de schemă de solidaritate financiară europeană.