Bankingul tradițional nu va dispărea complet

„A trebuit, în primul rând, să ne găsim scopul”, spune Marian Ion, referindu-se la perioada de început a companiei pe care o conduce. „Am început să definim domeniile strategice în care vrem să activăm și, odată ce am stabilit că domeniile respective sunt legate de canale de core banking (sistem bancar care permite clienților să realizeze o serie de operațiuni de bază în toate sucursalele unei bănci, indiferent de sucursala de care depind – n.red.), big data și chiar plăți, am început să construim prezența noastră în acele zone.”

Marian Ion spune că provocarea este să aduci încă de la început în companie genul corect de oameni, „oameni care au o atitudine de colaborare, de creștere, care înțeleg strategia băncii și încep să strângă lângă ei oameni capabili să livreze. Cum spunem noi, «A people attract A people, B people attract C people» (oamenii buni atrag oamenii buni, oamenii slabi atrag oameni și mai slabi n.red); am vrut să avem oameni de calitate care să aducă alți oameni cu mentalitatea corectă. Dacă oamenii noștri sunt buni, rezultatele noastre vor fi bune. Noi nu lucrăm cu capital, nu lucrăm cu investiții în infrastructură sau echipamente, capitalul nostru sunt oamenii”.

ING Tech România, hubul global de dezvoltare de software al grupului financiar de origine olandeză ING, a ajuns în prezent la o echipă de 650 de persoane și continuă să recruteze circa 100 de specialiști IT pe an, urmând să ajungă astfel la 800 de angajați la finalul anului viitor. ING Tech deservește subsidiarele ING din 20 de țări și face parte din ING Business Shared Service (IBSS). Pe plan local, hubul este administrat de compania ING Services România, care în 2017 a avut afaceri de 123 milioane lei, în creștere cu 48% față de anul anterior, și un profit net de 23,7 milioane lei, potrivit celor mai recente date de la Ministerul de Finanțe.

Compania este implicată în dezvoltarea soluțiilor bancare din mai multe zone, spune CEO-ul ING Tech. „În general ne uităm la componente care sunt folosite de mai multe țări, componente care sunt strategice pentru ING și lucruri care contribuie la dezvoltarea unei platforme unice pentru ING, o platformă de banking foarte asemănătoare cu una de tip ecosistem ca Netflix sau Uber, în care ai o singură aplicație unde toată experiența cu clientul este unificată; clientul interacționează la fel cu banca, indiferent că e într-o locație sau alta, indiferent că e într-o țară sau alta.” Practic, spune el, strategia grupului este să creeze această platformă, iar centrul din București contribuie cu diverse componente, dintre care unele sunt folosite în comun de mai multe țări.

„Creștem, dar creștem calculat”

„Noi am pornit în 2014-2015 cu o echipă relativ mică de oameni, 15-20 de persoane care se ocupau inițial de soluții de core banking. Apoi ne-am diversificat activitatea și a existat o creștere până la 650 de ingineri IT”, notează executivul. Pentru companie mai lucrează alte 200 de persoane, ocupând diverse funcții de suport ale companiei. Rata de retenție a angajaților e de 12%, sub nivelul pieței, care este de aproximativ 15%. „Ne uităm spre viitor și încercăm să fim predictibili în ceea ce privește ariile pe care vrem să le dezvoltăm, cât de mult vrem să creștem; depinde foarte mult și de cum va evolua piața, cum vom reuși noi să atragem oameni, pentru că este mai important să găsim oamenii buni decât să atingem un anumit număr. Prin urmare, în fiecare trimestru reevaluăm proiectele și stabilim câtă forță de muncă ne trebuie”, mai spune el.

Ideal ar fi ca oamenii tehnici să înțeleagă ce înseamnă o bancă, ce înseamnă o balanță de plăți, ce înseamnă un produs bancar, care e audiența unei bănci, cu ce provocări se confruntă, spune Marian Ion, adăugând că, în mod ideal, compania face și o astfel de evaluare pentru a înțelege dacă acei candidați au o anumită afinitate cu domeniul bancar. „Cu toate acestea, nouă ne place să spunem că suntem o companie de tehnologie, deci 80% din competențe trebuie să fie legate de tehnologie. În rest, dacă competențele legate de banking nu sunt la nivelul la care ne așteptăm, mai facem traininguri interne pentru ca oamenii să înceapă să înțeleagă anumite lucruri specifice domeniului bancar.”

În primul rând, explică Marian Ion, compania caută oameni care au experiență și care sunt capabili să concentreze în jurul lor echipe; „aducem și foarte mulți absolvenți de facultate pe care îi învățăm și tehnologie și banking. Importăm mulți oameni și din străinătate, din țările grupului ING, și așa reușim practic să acoperim toate nevoile pe care le avem. Nu avem așadar o singură sursă și în niciun caz nu ne uităm la concurență gândindu-ne că doar de acolo putem să aducem oameni”.

Salariile oferite de ING Tech sunt „la nivelul pieței”, dar rata de retenție se explică mai ales prin cultura companiei și prin proiecte. „Avem o cultură deschisă, suntem o organizație flat, fără foarte multe niveluri ierarhice și axată mult pe discuții deschise, libere. Vârsta medie e în jur de 32 de ani.”

„Securitatea nu înseamnă doar tehnologie”

În momentul acesta, explică Marian Ion, cea mai bună abordare a tehnologiei cloud e una de tip hibrid – un cloud dezvoltat intern și unul public. „Acesta e nivelul în prezent; pe termen lung sunt sigur că toate cloudurile vor fi publice, rulate de companii de tehnologie care te vor asigura că nu se întâmplă absolut nimic cu aceste date.”

La securitate nu e întotdeauna vorba de tehnologie, spune el, ci despre a privi lucrurile în ansamblul lor, începând chiar de la liniile de cod pe care le scrii: „Trebuie să te asiguri că acestea sunt scrise într-un mod sigur, sunt documentate, sunt testate împotriva diverselor tipuri de atacuri, apoi aplicațiile, unde se fac evaluări, iar apoi sistemul în întregul său, toată arhitectura, pentru că poți să ai trei aplicații care sunt absolut sigure dar atunci când le pui împreună există fisuri de securitate pe care cineva le poate exploata.”

Toate aceste evaluări conduc fie spre soluții tehnice prin care poate fi îmbunătățită aplicația, fie spre soluții de securitate. Abordarea legată de securitate trebuie să fie una care să aibă în vedere tot ansamblul. „Totul contează în aceeași măsură, de la liniile de cod până la persoana care are acces în locație – orice fisură în tot acest lanț îți creează o problemă, iar ca bancă nu îți permiți să nu fii perfect din acest punct de vedere”, explică Marian Ion.

Executivul laudă clienții români, respingând ideea că am fi în urma vestului Europei sau a altor piețe avansate. „Dacă ne uităm la un client digital de banking, cred că românii știu ce să ceară. Cred că piața este foarte deschisă, globală – ai acces la foarte multe aplicații de tip bancar și poți imediat să faci comparații între ceea ce ți se oferă local și ce poți să obții în altă țară. Din acest punct de vedere, clienții români sunt destul de bine educați. Cred că ei știu ce se ceară, știu să facă comparații, știu să se uite în piață și să vadă ce oferă ceilalți, sunt niște clienți pretențioși.”

CEO-ul ING Tech nu crede că între bănci și fintech trebuie să existe o competiție, iar băncile nu ar trebui să inhibe dezvoltarea fintech-urilor, ci dimpotrivă, ar trebui să vadă în acestea o oportunitate de colaborare. „Există fintech-uri care oferă produse sau procese de nișă și care pot să o facă, global, la un nivel mult mai înalt decât o fac băncile; acestea pot să înțeleagă un anumit produs sau un anumit proces dintr-o altă perspectivă decât cea a băncii și pot să vină cu o idee foarte interesantă pentru o bancă. Cred că bankingul se va deschide către fintech-uri, vom vorbi despre colaborare – similar, dacă vreți, cu open sourcing-ul din IT; băncile vor beneficia de fintech-uri, nu vor fi într-o competiție”, spune Ion.

Executivul subliniază importanța digitalizării asupra tuturor domeniilor economice, nu numai asupra bankingului. „Cred că va exista o reașezare a forței de muncă în viitor, nu aș spune că digitalizarea, inteligența artificială sau chatboții vor înlocui forța de muncă tradițională; anumite joburi vor fi automatizate, iar oamenii va trebui să își regândească rolurile astfel încât să vină în continuare cu creativitate. În primă fază, cel puțin, lucrurile care sunt extrem de monotone sau repetitive vor fi înlocuite de aceste software-uri, dar oamenii respectivi vor trece la joburi cu valoare adăugată. Va exista o tranziție către altceva, nu trebuie să ne speriem că vor veni roboți care ne vor înlocui, ci dimpotrivă, cred că ne vom reașeza pe piața muncii.”

Cum va arăta banca viitorului? Multă tehnologie, multă digitalizare, o să fie chatboți, o să fie procese automate, multe procese în cloud, soluții biometrice de securitate; interacțiunea o să fie mai ales digitală, dar cu toate acestea produsele din spate și toată știința aceasta a bankingului va rămâne apanajul oamenilor încă mult timp. „Cred că o prezență fizică va exista și în viitor, chiar dacă din ce în ce mai limitată – indiferent că vorbim de un call center sau un loc unde poți să ceri un sfat. Bankingul tradițional nu va dispărea complet”, încheie el.