Banii din subteran ies la suprafață

Rețeaua de metrou din Capitală are în prezent puțin peste 70 de kilometri și 51 de stații, însă în următoarele două decenii Metrorex are în plan extinderea cu cel puțin 100 de stații și încă 70 de kilometri. Investițiile estimate în acest megaproiect se ridică la circa 8,5 miliarde de euro, însă pe lângă acești bani, noile stații de metrou vor atrage investiții și la suprafață, în spații de birouri, complexe rezidențiale sau centre comerciale.

Rețeaua de metrou din București, care are în prezent patru magistrale, va avea în următoarele două decenii cinci linii noi, precum și extinderi ale magistralelor deja existente, potrivit planurilor Metrorex. Liniile de metrou care ar putea brăzda Bucureștiul peste 20 de ani ar putea fi Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresul, pentru care investiția este estimată la 950 de milioane de euro, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon (1,7 miliarde de euro), Magistrala 6 Otopeni-1 Mai (850 de milioane de euro), Magistrala Bragadiru-Voluntari (1,9 miliarde de euro), precum și semi-inelul de sud (1,3 miliarde de euro) – acesta din urmă asigurând conexiunea între stațiile Dristor și Crângași prin partea de sud și sud-vest a orașului.

Alte investiții ce se ridică la 1,8 miliarde de euro vizează prelungirea liniilor deja existente, pe rutele Păcii-Linia de Centură Vest (250 de milioane de euro), Laminorului-Mogoșoaia (290 de milioane de euro), Pipera-Tunari (650 de milioane de euro), Pantelimon-Cernica (250 de milioane de euro) și Ghencea-Domnești (400 de milioane de euro).După modelul Pipera, unde se află un sfert din clădirile de birouri din București, și alte zone unde vor fi construite noi stații de metrou ar putea deveni noi poli ai imobiliarelor.

Consultanții imobiliari spun că este încă prea devreme să se pronunțe cu privire la cum ar putea arăta peste 20 de ani Bucureștiul, după ce metroul ar trebui să se extindă puternic și să acopere mare parte din oraș. Cu toate acestea, ei dau ca sigur faptul că zona de nord va rămâne, cel puțin pe termen scurt și mediu, polul spațiilor de birouri din Capitală, însă din urmă vin și alte zone.
“Zonele de birouri preferate vor rămâne centru-nord, cel puțin cele predilecte pentru headquarters.

Pentru clădiri de back-office, zonele de vest și est devin din ce în ce mai interesante. De asemenea, extinderea rețelei de metrou va da naștere unor dezvoltări de tip suburbie care sperăm să decongestioneze centrul Bucureștiului și va mai elibera din presiunea cumpărătorilor atunci când se află în fața deciziei de a achiziționa o locuință”, spune Cristian Ustinescu, investments director în cadrul firmei de consultanță imobiliară DTZ Echinox. El anticipează apariția unor proiecte rezidențiale de tip social sau case de tineret în est și sud, poate suburbii de clasă medie în nord. “Câteva mii de case pot fi livrate în următorii ani în funcție de evoluția acestor lucrări de infrastructură”, mai spune Ustinescu.

Deocamdată, lucrări la metrou se fac doar pe tronsonul Râul Doamnei-Eroilor, inclus în noua magistrală M5 Drumul Taberei-Pantelimon. Linia de metrou, care va avea o lungime de 6,22 kilometri și va fi construită pentru 215 milioane de euro, va deservi circa 200.000 de bucureșteni. Lucrările au obligat deja la reconfigurarea infrastructurii rutiere din zonele unde vor exista stații de metrou. Un exemplu relevant este cel din intersecția de la Răzoare, unde de o săptămână a fost ștearsă de pe hartă strada Răzoare, în locul acesteia apărând o nouă arteră, cu cinci benzi, care se numește tot Răzoare și care pornește din rond, unindu-se la capete cu Șoseaua Pandurilor și Bulevardul Geniului. Dacă infrastructura de suprafață este deja modificată, pe viitor ar putea apărea schimbări și la nivelul clădirilor din zonă.

Oana Iliescu, managing director în cadrul DTZ Echinox, afirmă că finalizarea magistralei de metrou M5 va avea un impact semnificativ asupra dezvoltării ulterioare a imobiliarelor. “Existența unei conexiuni la o linie de metrou este una dintre primele condiții pe care dezvoltatorii de office și retail caută să le bifeze în alegerea unei locații pentru un proiect nou”, spune Iliescu. Astfel, pe traseul magistralei M5 ar putea apărea numai dezvoltări de mici dimensiuni în zona Prelungirea Ghencea, un hipermarket de mici dimensiuni în zona viitoarei stații Brâncuși, în timp ce la Academia Militară există un teren de aproximativ 2,5-3 hectare, fosta platformă a UCR, care ar putea avea o dezvoltare comercială, dar peste 5 sau 6 ani. “Ar mai fi platforma Titanmar, a cărei destinație nu a fost până în prezent complet elucidată”, mai spune Iliescu.