Banii contează, dar sunt inutili dacă nu știi ce să faci cu ei. Cum ajung românii din diaspora să influențeze comportamentul financiar al celor de acasă

Banii contează, iar datele BNR arată clar acest lucru. Românii din diaspora trimit acasă sume tot mai mari, valoarea totală a remiterilor fiind aproape dublă față de acum un deceniu. Însă întrebarea care prinde contur într-un context economic marcat de prudență, strategie și nevoia de planificare este următoarea, aceste miliarde de euro se pierd în consum și cheltuieli necontrolate sau, dimpotrivă, influența occidentală începe să modeleze comportamentul financiar al românilor?

În ultimele decenii, România a evoluat semnificativ, atât economic, cât și social. Cu toate acestea, educația financiară rămâne unul dintre pilonii esențiali care ar putea accelera dezvoltarea țării pe mai multe planuri. În comparație cu alte state din Uniunea Europeană, continuăm să fim în partea inferioară a clasamentului la acest capitol.

Un exemplu relevant este piața asigurărilor. Deși sectorul s-a dezvoltat constant, potențialul real există de ani buni și este departe de a fi atins. Principalul blocaj? Nivelul redus de educație financiară, care afectează percepția asupra riscului, apetitul pentru protecție și chiar capacitatea de planificare pe termen lung.

La fel se întâmplă și în zona de economisire și investiții, instrumente care pot reprezenta avantaje majore în perioade tensionate economic, dar care sunt utilizate încă insuficient.

Aici intervine diaspora. Dincolo de banii pe care îi trimit în țară, românii plecați peste hotare aduc cu ei un alt tip de influență: mentalitatea financiară dobândită în economii mature. Pentru mulți dintre ei, contactul direct cu sisteme bine structurate de asigurări, economisire și investiții devine, inevitabil, un instrument de transformare personală. Iar această transformare nu rămâne la graniță.

Tot mai des, cei din diaspora devin vectori de educație financiară pentru familiile rămase acasă. Explică de ce își fac asigurări de viață sau de sănătate, de ce pun bani deoparte lunar, de ce investesc în fonduri, obligațiuni sau ETF-uri. Iar când aceste discuții se repetă, an de an, lună de lună, comportamentul financiar al celor de acasă începe să se schimbe vizibil.

În plus, remiterile nu mai sunt folosite exclusiv pentru consum imediat. Tot mai mulți români din diaspora își conving părinții sau frații să folosească o parte din bani pentru a plăti o poliță de asigurare, pentru a achita în avans rate, pentru a începe un fond de economii sau chiar pentru a lansa mici investiții locale. Practic, banii nu vin singuri, vin la pachet cu o filozofie financiară occidentală, orientată spre planificare și protecție.

Iar aceasta poate fi una dintre cele mai importante contribuții ale diasporei la schimbarea României, nu doar remiterea de capital, ci remiterea de comportament. Dacă economiile dezvoltate ne-au învățat ceva, este faptul că prosperitatea nu vine doar din venituri mai mari, ci din modul în care sunt gestionate. Românii plecați peste granițe încep, încet, dar vizibil, să accelereze acest proces acasă.