Băncile comerciale din România încep să plătească din 2024 impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, plățile se fac trimestrial, iar prima plată este în 25 aprilie. În contul acestui impozit suplimentar, băncile vor plăti în plus la buget în jur de 1 mld. lei pe an

♦ Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit și până acum de bănci ♦ Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri este aplicabil tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere) ♦ BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băncilor ♦ Nu doar în România, ci și la nivel european au apărut inițiative legislative de taxare suplimentară a băncilor după majorarea dobânzilor în UE și îmbunătățirea semnificativă a profitabilității bancare ♦ Profitul sistemului bancar românesc a urcat în 2023 la un nou maxim istoric de aproape 14 mld. lei.

Băncile comerciale din România încep să plătească din acest an im­po­zitul su­plimentar de 2% din cifra de afa­ceri, iar plățile se fac trimes­tri­al, prima plată urmând să fie reali­zată în 25 aprilie. În contul acestui impozit supli­mentar, băncile vor plăti în plus la buget în jur de 1 mld. lei pe an, potrivit estimărilor BNR.

Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit și până acum de instituțiile de credit. BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit supli­mentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, repre­zentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băn­cilor. Calculele băncii centrale au luat în conside­rare o cifră de afaceri echivalentă cu datele anualizate aferente lunii iulie 2023.

În anul 2024, Ministerul Finanțelor așteaptă la buget 3,1 mld. lei de la bănci, din care 2,3 mld. lei din impozitul pe profit și 0,8 mld. lei din impo­zitul pe cifra de afaceri, conform legii bugetului. Această taxă bancară supli­mentară nu are termen-limită de aplicare, fiind cu caracter perma­nent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezul­tatul financiar (profit sau pierdere).

Acest nou impozit va putea fi gestionat de bănci, mai ales de băn­cile mari, și deși acestea vor plăti mai mulți bani la buget, sistemul bancar va rămâne cu un profit consis­tent și în 2024, după ce în 2023 câștigul a atins un nou nivel record, de aproape 14 mld. lei. Profitul băncilor în 2023 a ajuns la un vârf de 13,7 mld. lei, peste câștigul din tot anul 2022, de 10 mld. lei, în contextul dobânzilor mari.

„În ceea ce privește declararea, acest impozit suplimentar se declară tot prin formularul D100, dar selectând o creanță fiscală diferită de cea de impozit pe profit. Mai exact, în acest caz, băncile vor trebuie să selecteze creanța fiscală nou intro­dusă prin ordin al președintelui ANAF referi­toa­re la impozitul pe cifra de afaceri datorat de insti­tu­țiile de credit («117—Impozit pe cifra de afaceri datorat de instituțiile de credit – PJ române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – PJ străine»)“, a explicat pentru ZF Ionuț Mestă­căneanu, tax director la KPMG.

El a amintit că impozitul suplimentar pe cifra de afaceri datorat de bănci începând cu 2024 se calculează, se declară și se plătește trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata (pentru primele trei trimestre ale anului), respectiv până la data de 25 martie inclusiv a anului următor pentru trimestrul IV. Astfel, pentru trimestrul I 2024, impozitul suplimentar va trebui calculat, declarat și plătit până la data de 25 aprilie 2024, în timp ce impozitul pentru trimestrul IV 2024 va trebui calculat, declarat și plătit până la 25 martie 2025.

„Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat începând cu trimestrul II se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul“, a mai spus reprezentantul KPMG.

Cifra de afaceri luată în calculul noului impozit suplimentar ar include veniturile băncilor din activitatea operațională, nu și venituri excepționale (cum ar fi, de exemplu, venituri din reversarea unor provizioane).

Mai exact, cifra de afaceri în cazul băncilor ar include venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din taxe și comisioane, câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării și cele nedestinate tranzacționării (net), câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire (net), diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net; câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net și alte venituri din exploatare, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale.

Nu doar în România, ci și la nivel european au apărut inițiative legislative de taxare suplimentară a băncilor odată cu majorarea accelerată a dobânzilor în UE și îmbunătățirea semnificativă a profitabilității bancare. Astfel, a existat inițiative legislative de taxare suplimentară a băncilor în Italia, Spania, Lituania sau Slovenia. Inițiativele menționate au caracter excepțional și sunt limitate în timp. Însă, autoritățile din România au introdus în cadrul unui pachet de reforme fiscale taxa bancară suplimentară cu caracter permanent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar consemnat, cu introducerea unor cote de impozitare diferențiate (2% din cifra de afaceri în 2024, respectiv 2025, urmând ca taxă să fie redusă începând cu anul 2026), susține BNR.

Impactul preconizat al taxelor echivalează cu 1,3% din fondurile proprii bancare în Italia, 1,7% din fondurile proprii bancare în Slovenia sau 0,6% din fondurile proprii bancare în Spania.

Cum se calculează, declară și plătește impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor

► Instituțiile de credit (persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine) datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

► Cifra de afaceri cuprinde: a) venituri din dobânzi; b) venituri din dividende; c) venituri din taxe și comisioane; d) câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; e) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării, net; f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; g) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; h) câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; i) diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net; j) câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net; k) alte venituri din exploatare.

► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară și plătește trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

► Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri este cheltuială nedeductibilă.

► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

► Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat și se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.