Băncile centrale ale Cehiei și Ungariei au accelerat scăderile de dobânzi, încurajate de aducerea inflației sub control, în timp ce banca centrală a Poloniei, blocată într-un război politic, se îngroapă în aur

„Aceste lingouri aparțin tu­turor polonezilor“, spu­ne guvernatorul băncii centrale din Polonia Adam Glapinski într-un clip publicitar difuzat zilele trecute, în care laudă achizițiile de aur efectuate de instituție sub mandatul său. Și a specificat că aceste achiziții au fost făcute sub conducerea sa. Nu este doar laudă. Anul trecut, banca centrală poloneză a fost depășită doar de cea a Chinei la cantitatea de aur cumpărată.

Cu altă ocazie, Glapinski a spus că puterea Poloniei stă în aur. Banca sa își majorează constant rezervele de metal prețios din 2018, acestea ajungând să aibă o pondere de 12,4% în totalul rezervelor valutare în 2023. Goana după aur a Poloniei va continua sub condu­cerea lui Glapinski, planul, decis în ianuarie, fiind ca ponderea me­talului în re­zer­vele valutare să ajungă la 20%.

Glapinski, aliat de bază al par­tidului Lege și Justiție care a format fostul guvern și prie­ten bun al liderului for­ma­țiunii, este în război cu noul executiv. Guver­natorul a mers până-ntr-acolo cu susținerea fos­tu­­lui gu­vern încât s-a implicat în cam­pania electorală reducând abrupt în toamnă dobânzile de politică monetară chiar înainte de alegeri. Acum, Glapinski tinde să descurajeze orice speranță de continuare a reducerilor de dobândă, principala armă în lupta cu inflația.

Chiar și așa, unul dintre locotenenții săi, Henryk Wnorowski, considerat a fi un mode­rat, nu a exclus o rundă de reduceri de dobânzi anul acesta. Dar nici inflația nu mai este ce-a fost – de nici 4% în ianuarie (la o dobândă de referință pentru politica mone­tară de 5,75%), față de 17% acum un an. To­tuși, dacă inflația nu cedează – iar un pericol în acest sens în Polonia este retragerea măsu­rilor prin care fostul guvern a protejat populația de scumpiri, cum ar fi renunțarea la TVA la unele alimente – și dobânzile rămân ridicate, băncile centrale își riscă credibilitatea.

Credibilitatea băncii centrale poloneze este pusă în pericol și de alianțele politice și, mai nou, de atacuri în justiție. Glapinski a ales aurul pentru a se apăra și nimeni nu-l poate învino­văți. Acest metal este considerat cel mai sigur refugiu în caz de vremuri tulburi. Și alte bănci centrale, din economii mai dezvoltate decât Polonia, au ales să cumpere aur. Totuși, nu poate fi ignorată forța cu care a fost frânată in­flația poloneză. Aceasta nu înseamnă că prețu­rile vor reveni la nivelurile de dinainte de pan­de­mie. Nici vorbă. Saltul a fost unul imens. Iar băncile centrale vor un pic de inflație.

Însă situația în care este banca centrală po­loneză, raportată la inflație și evoluția econo­mică, pare o performanță deosebită dacă este comparată cu cea în care este Banca Centrală Europeană. Iar acest lucru este valabil și pentru celelalte bănci centrale din Europa de Est, ceea ce a făcut ca revista The Economist să remarce că aceia care au majorat primii dobânzile sunt primii care le scad. Aducerea sub control a inflației prin forța dobânzilor mari și a înăspririi rapide a politicii monetare oferă băncilor cen­trale est-europene suficient spațiu pentru a reduce acum dobânzile.

Iar acest lucru a fost posibil mulțumită in­dependenței băncilor centrale, după cum a observat Miroslav Singer, economist șef la Ge­nerali Group și fost guvernator la banca cen­trală a Cehiei. Nu este vorba de independență față de politic, ci independența dată de un sis­tem monetar propriu. Singer a făcut o compa­rație între cum evoluează inflația și dobânzile în Cehia, stat membru al UE dar care și-a păstrat moneda proprie, coroana, și în Slovacia, eco­nomia soră care a trecut la euro prin intrarea în zona euro.

Politica monetară a Slovaciei este acum cea a zonei euro, unde BCE a acționat târziu contra inflației și acum se teme de revenirea acestuia, întârziind și cu momentul în care va începe să reducă dobânzile.

Banca centrală cehă a efectuat la începutul acestei luni a doua diminuare de dobândă la rând, încurajată de revenirea inflației în ianuarie foarte aproape de nivelul țintă urmărit, de 2%. De fapt, instituția a accelerat ritmul scăderii dobânzilor de la 25 de puncte de bază în decembrie la 50 de puncte de bază, aducând dobânda de politică monetară la 6,25%. Analiștii de la ING au intepretat graba prin încrederea pe care banca centrală cehă o are în acțiunile sale și în traiectoria inflației.

Iar faptul că ultima reducere nu a fost mai mare arată că instituției nu-i păsa în acel moment prea mult de creșterea economică, la care Cehia este cel mai slab jucător din regiune, ci de prețuri. Analiștii de la ING cred că următoarea decizie va fi o reducere a dobânzii de 75 de puncte de bază deoarece inflația a încetinit mai mult decât s-a anticipat. Viteza va depinde, însă, de cum reacționează coroana la ultimele decizii. Deprecierea, aducătoare de inflație, ar putea încetini ritmul reducerilor de dobândă.

În Ungaria, unde șeful băncii centrale s-a transformat din mâna dreaptă a premierului Viktor Orban în critic al politicilor cheltuitoare și inflaționiste ale acestuia, dobânda de politică monetară fost redusă luna aceasta cu 100 de puncte de bază, adică cu un întreg punct procentual, la 9%. A fost o accelerare de la ritmul de 75 de puncte de bază cu care instituția a ieftinit creditul în ultimele patru luni.

Oficialii băncii au explicat că deflația mai puternică decât au anticipat, îmbunătățirea percepției riscului de țară, o tendință pozitivă observată la contul curent și persistența slăbiciunilor în cererea externă și internă au permis accelerarea reducerii de dobânzi. Dar această accelerare va fi doar temporară. Portfolio.hu, principala sursă de știri și analize economice și financiare din Ungaria, a completat explicațiile băncii centrale spunând că ieftinirea creditului cu un pas atât de mare a fost permisă de date despre inflație peste așteptări de bune, de calmul de pe piețele de capital, dar și de deteriorarea perspectivelor de creștere economică.

Premierul Orban presează de mult timp banca centrală să diminueze mai energic dobânzile. Însă o astfel de grabă lovește forintul, cea mai instabilă monedă din regiune. Inflația, la 3,8% în ianuarie, a revenit în intervalul de toleranță al băncii centrale. Anul trecut, alimentele se scumpeau și cu 44% în ritm anualizat.