Băncile au ajuns să ofere dobânzi de peste 9% clienților cu sume mari în negocieri bilaterale. Dar ținta BNR este ca băncile să majoreze dobânzile la depozite, astfel încât să-i determine pe români să schimbe depozitele în euro în lei și să readucă în bănci sumele ascunse sub saltea de frica inflației și a rușilor

La începutul săptămânii trecute, discutam cu un bancher de top despre ce se întâmplă pe piața interbancară, cu deficitul de lichiditate și creșterea dobânzilor la lei, nu la credite, ci la depozite (creșterea dobânzilor la credite va veni imediat).

Am înțeles că pe piață, în tranzacțiile bilaterale, cu clienți mari, cu companiile care au surplus de cash, sunt bănci care au ajuns să plătească dobânzi spre 10% (10% pe an, dar pe termen scurt)?

Nu am auzit încă de 10%, dar știu de 9%, a fost răspunsul bancherului. Dar stai că ajungem și la 10%, dacă nu chiar peste; pe piață este o tensiune cum nu am mai văzut de mult, din 2008 (în toamna lui 2008, ca să țină cursul valutar, BNR și Mugur Isărescu au strâns politica monetară astfel încât dobânzile la lei au urcat la 50-100% și peste, pe termen scurt).

În încercarea de a nu scăpa inflația chiar de tot de sub control, BNR a strâns politica monetară atât de mult încât pe piață s-a creat un deficit de lei destul de mare, pe care băncile, în special cele din eșalonul doi, încearcă să-l acopere plătind dobânzi din ce în ce mai mari de la o zi la alta.

Vineri, Nuclearelectrica, o companie controlată de stat și care are lichidități importante, a anunțat că a plasat lei la Banca Românească într-un depozit cu scadența la 19 decembrie, pentru care va primi o dobândă de 8,99%. Acum câteva săptămâni plasase un depozit bancar pentru care primise o dobândă de 7,49%.

Dacă Nuclearelectrica nu era o companie listată la Bursă, nu am fi aflat de aceste plasamente. Băncile caută acum lichiditățile pe care le dețin companiile de stat, și care stau în depozite curente cu dobândă de 1%, pentru a le oferi dobânzi la prețul pieței ca să le țină banii în depozite.

Pe piața titlurilor de stat, vineri randamentul – dobânda efectivă de tranzacționare pe piața secundară – la titlurile pe 10 ani a sărit la 9,3%, față de 9,05% joi. Creșterea este semnificativă de la o zi la alta.

În acest ritm, titlurile de stat pe piața secundară la 10 ani vor ajunge să fie cotate la un randament de 10%, ceea ce ar putea pune BNR în situația de a interveni în piață prin cumpărarea de titluri de stat ca să liniștească apele. La un an, titlurile de stat se tranzacționează pe piața secundară la 8,46%.

ROBOR la trei luni a fost cotat vineri la 6,17%, iar la un an este cotat la 6,49%.

Pe piața interbancară a scadențelor scurte – de pe o zi pe alta (overnight) sau până într-o lună – rata dobânzii a fost joi de 4,01%.

La populație, băncile au crescut dobânzile, dar nu prea mult. Băncile mari oferă între 4-6%, iar băncile mici oferă mai mult (TBI – 8% la un an și 10% pe an la 5 ani).

Băncile mari și mijlocii încă nu au ajuns să ofere populației dobânzile pe care le oferă clienților mari care pot depune bani de pe o zi pe alta. Spre exemplu, Banca Românească are o dobândă de 5,5% pentru populație, dar companiei Nuclearelectrica îi oferă 8,99%.

Toate piețele de bani din lume se mișcă în sus după ce băncile centrale au intrat în panică în legătură cu creștere inflației și majorează dobânzile mai mult decât așteptările, chiar cu riscul de a lovi în economie. În America, Fed – banca centrală – a majorat dobânzile cu 0,75%, care au ajuns la 1,5-1,75%, pentru a contracara o inflație care a crescut la 8,6% și care nu dă semne de scădere. Fed va ajunge cu dobânda la dolari la 3% la finalul anului, spun analiștii, deși ultimele previziunii indică faptul că anul viitor economia americană va intra în recesiune.  

Banca Elveției a majorat pe neașteptate dobânda cu 0,5%, ridicând-o la 0%, cel mai ridicat nivel din 2007 încoace.

Banca Centrală Europeană va majora dobânda în iulie, iar analiștii cred că pasul de creștere va fi 0,5% și nu 0,25% (acum dobânda este de minus 0,5%). BCE se confruntă acum cu aceeași situație de acum un deceniu, când țările cu datorii mari și cu probleme – Grecia, Italia, Spania – au fost atacate pe piețele financiare, iar randamentul la titlurile de stat a sărit în aer. Grecia s-a ajustat între timp plătind un preț economic mare, dar acum Italia pare să fie ținta piețelor. Și de aceea BCE încearcă să găsească noi soluții, pentru ca randamentele de tranzacționare pentru titlurile de stat din Italia să nu scape de sub control. Acum, randamentele au urcat la peste 3%, față de 1%, cât sunt titlurile de stat germane.

La București, Banca Națională trage de timp cu creșterea dobânzii de referință, dar va trebui să se alinieze la celelalte bănci centrale din jur, care au dobânzi peste BNR.

Oricum, Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen, spune că de fapt dobânda reală la BNR este cea Lombard, care este de 4,75%, nu cea de referință, de 3,75%. La 4,75% băncile se duc la BNR pentru lichiditate.

Ionuț Dumitru spune că BNR va fi nevoită să ajungă cu dobânda de referință spre 7% la finalul anului.

Toată lumea este într-o tensiune maximă pe piețele financiare, având în vedere și scăderea burselor și prăbușirea pieței cripto.

Nimeni nu știe cum vor evolua lucrurile, mai ales după ce săptămâna asta Rusia a început să testeze nervii Europei prin reducerea și chiar oprirea livrărilor de gaze, ceea ce a determinat creșterea prețului cu 60% într-o săptămână.

Putin vrea să demonstreze Europei, care este cea mai lovită de sancțiunile împotriva Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei, ce s-ar putea întâmpla în iarnă cu gazele dacă Rusia închide de tot robinetul. Deja Germania anunță planuri de raționalizare a consumului de gaze.

Nicio țară, nici chiar nemții, nu pot subvenționa la nesfârșit prețul gazelor, iar Putin știe acest lucru și încearcă să forțeze mâna europenilor.

La București dobânzile vor crește și, odată ce intrăm în toamnă și vine și iarna, vom vedea facturi din ce în ce mai mari la credite, ca să nu mai vorbesc de prețurile din economie.

Ceea ce încearcă BNR să facă acum este să forțeze băncile să ridice mai mult dobânzile la depozite pentru populație, să mai încetinească ritmul de creștere al creditării.

Creșterea dobânzilor la depozite este extrem de importantă pentru a determina populația să schimbe depozitele constituite în ultimul an ca urmare a fluctuațiilor piețelor financiare și atacarea Ucrainei de către Rusia, din euro în lei, având în vedere că ar putea obține câștiguri mai mari dacă se menține stabilitatea cursului valutar. De asemenea, ca țintă sunt și euro strânși la saltea de frică și care trebuie readuși în bănci, dar în lei.

Euro de la saltea și depozitele în euro, transformate în lei, pot constitui sursa de lichiditate în lei care să acopere deficitul de lei în piață.

Să vedem dacă BNR va reuși să readucă euro în bănci și să-i transforme în lei.

Oricum, să ne pregătim pentru dobânzi la depozite și de peste 10%. Întâi pentru clienții mari și, cine știe, poate și pentru depozitele constituite de populație.