Bancherii văd primele semne ale crizei. Creditele neperformante nu vor întârzia să apară

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă de pe piața locală, estimează o crește a numărului de clienți cu dificultăți de plată, temporar cel puțin, în perioada următoare. În același timp, el susține că veniturile din România au crescut destul de rapid în ultimii ani.

„Estimăm că va fi o creștere a numă­rului de clienți cu dificultăți de plată, de rambursare, temporar cel puțin, în perioada următoare. Dar pe de altă parte, în comparație cu alte perioade în ultimii ani am văzut și o creștere destul de rapidă a veniturilor în România. Așa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creștere a veniturilor. Am văzut că în România economisirile au crescut. Cumva, clienții noștri, fie persoane fizice, fie persoane juridice, s-au pregătit, au creat un fel de buffer, o rezervă pentru perioada aceasta“, a explicat Omer Tetik.

În cei doi ani de pandemie, rata creditelor neperformante (NPL-non-per­forming loans) a rămas la un nivel scă­zut, sub 4%.

Însă, în perspectivă, odată cu ascensiunea dobânzilor și manifes­tarea efectelor economice ale răzb­oiului de la graniță, cu frânare a economiei, insolvențe, falimente și șomaj, putem vedea un avans al ratei NPL. Dobânzile vor rămâne sus și o să vedem o schimbare mai semni­fi­cativă la politica monetară, cu o creș­terea dobânzilor mai departe, anti­cipea­ză șeful Băncii Transilvania. „De­si­gur, vom veni cu propuneri proactive ca să depășim împreună cu clienții perioada dificilă“, a conclu­zio­nat Tetik.

Reprezentanții sistemului bancar trans­mit consumatorilor, prin inter­mediul CSALB, că se încearcă găsirea de soluții pentru problemele întâm­pinate în relație cu băncile și că sistemul bancar este pregătit pentru posibile situații neprevăzute. Iar debitorii cu credite la bancă sunt sfătuiți să anunțe banca din timp atunci când întâmpină dificultăți.

Bogdan Neacșu, președinte al Asociației Române a Băncilor (ARB) și CEO al CEC Bank, susține că băncile sunt precaute pe partea de finanțare, dar și-au luat toate măsurile necesare pentru a face față acestei perioade.

„Vorbesc aici în numele tuturor băncilor. Nu cred că în perioada aceasta a existat vreo sincopă de funcționare sau de servisare a clientelei noastre. Noi suntem aici ca bănci, cu toate serviciile pregătite. Nu ne-am modificat apetitul pentru risc raportându-ne și la momentul în care a început pandemia de COVID -19 și la acest nou episod la care trebuie să dăm dovadă că ne adaptăm. Aș spune că sistemul bancar din România a fost mereu disponibil să se adapteze și să facă față unor situații total neprevăzute și care au venit fără un manual precis. Banii au fost și sunt în continuare în siguranță. E timpul să dovedim ceva mai multă maturitate și mai mult rațional, cu atât mai mult în contextul actual. Și în perioada pandemiei, și acum, sistemul bancar din România demonstrează că este mereu <upper running>, mereu disponibil să se adapteze și să facă față unor situații total neprevăzute care vin fără un manual precisî, a explicat șeful ARB.

El a adus în discuție și retragerile de bani din luna martie, susținând că panica a fost „nejustificată”.

„Vedem foarte bine că am făcut față și retragerilor de cash, deși s-a văzut ulterior că panica aceasta nu este justificată. Păstrarea banilor în conturi curente în bănci este cea mai sigură alegere. Vechea poveste cu banii la saltea nu a făcut decât să atragă din ce în ce mai multe probleme. Consumatorii trebuie să știe că este mult mai multă nesiguranță să ai la tine sume mari de bani decât să păstrezi banii în bancă, mai ales când există legi speciale care garantează depozitele”, a detaliat Bogdan Neacșu.

Și Flavia Popa, secretar general în cadrul BRD, a amintit de frica oamenilor din ultima perioadă, care a stârnit impulsul de a scoate banii de la bancă, dar ulterior s-a observat că banii erau în continuare în conturi și lucrurile s-au oprit atunci.

„Au vrut să scoată oamenii bani. E ok. Și au scos și au scos și au văzut că sunt bani și nu era niciun fel de risc. Atunci lucrurile s-au oprit. Doar panica noastră uneori poate să conducă la dezastrul de care ne temem. Sistemul bancar românesc este foarte solid, are o lichiditate excelentă și are toate resursele să facă față unor scenarii negândite. Rolul nostru în bancă este să ne asigurăm că atunci când cineva ne dă încrederea trebuie să i-o întoarcem neștirbită. Pentru acest lucru, dincolo de rolul nostru ca oameni, avem reglementări clare. Dacă ați ști câte stress testuri facem, ce scenarii de criză, ducem lucrurile în extrem și acolo, în acel extrem, încă avem un buffer, încă avem un loc în care putem să ne mișcăm. Acesta este rostul. Bancherii cu ce se ocupă până la urmă? Să analizeze riscurile cât se poate de bine și să găsească soluțiiî, a spus Flavia Popa de la BRD.

În primele trei luni din 2022, aproximativ 133 consumatori au parcurs întregul proces de conciliere, însemnând depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părți, și 122 au ajuns la o înțelegere amiabilă direct cu băncile sau IFN-urile, după ce au apelat la CSALB. Față de aceeași perioadă a anului trecut, se observă o creștere a numărului de cazuri soluționate prin hotărâri, care au implicat negocieri intermediate de conciliatorii Centrului și finalizate cu success. Astfel, de la 82 de hotărâri existente la finalul primelor trei luni (T1) din 2021, s-a ajuns la 133 hotărâri în primele trei luni ale anului 2022, în creștere cu 62%.