Banca Mondială: România a pierdut în ultimii 10-15 ani circa 20% din forța de muncă din cauza emigrației, ceea ce duce la decalaje de competențe, deficite în roluri-cheie, cereri salariale distorsionate. România este ultimul loc în UE în ceea ce privește capitalul uman digital

România trece printr-un proces accentuat de îmbătrânire și depopulare, în mare parte din cauza emigratiei, în ultimii 10-15 ani peste 2 milioane de români plecând în străinătate, ceea ce înseamnă aproape 20% din forța de muncă, mulți dintre ei plecând definitiv, ceea ce a dus la decalaje de competențe, deficite de forță de muncă în roluri-cheie (de exemplu, medici), cereri salariale distorsionate și scăderea productivității reale a muncii, arată raportul Diagnostic Sistematic de Țară Actualizat (România).

În total, populația României a scăzut de la 22,8 milioane la 19,1 milioane între 2000 și 2021 și se preconizează că va scădea la 17,8 milioane până în 2030.

Întrucât românii care emigrează sunt de obicei mai tineri și cu un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă, societatea românească îmbătrânește și suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume, sunt de părere analiștii BM.

Vârsta mediană în țară a crescut de la 34,4 ani în 2000 la 43 ani în 2021. Variațiile regionale sunt considerabile, București-Ilfov înregistrând cea mai mică vârstă mediană din țară (41 de ani) și cea mai mică pondere a populației de peste 65 de ani (16,5 %) — cu mai mult de patru ani și, respectiv, 4,4 puncte procentuale sub nivelurile din Sud-Vest Oltenia.

Piața muncii din România avea rezultate foarte bune înainte de criza generată de pandemia de COVID-19, rata șomajului în categoria 15 – 64 de ani scăzând la 4% în 2019, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 ani și mult sub media UE, de 6,8 %.

Cu toate acestea, rata ocupării forței de muncă rămâne scăzută (65,6 % în 2020) în raport cu media UE (67,5 %). Rata de inactivitate a României (30,8 %) este printre cele mai ridicate din UE67, iar participarea la piața muncii (69,2 % în 2020) este printre cele mai scăzute, ceea ce limitează oferta de forță de muncă pe fondul creșterii cererii dintr-o economie în expansiune.

Participarea tinerilor pe piața muncii a fost și mai mică: 38,3%, cu mult sub media UE de 58%.

În timp ce oferta de de muncă este în scădere, cererea de competențe este în creștere și se preconizează că deficitele și neconcordanțele între cerere și ofertă se vor acutiza pe măsură ce dubla tranziție verde și digitală avansează.

Studiul Băncii Mondiale arată că  o mare parte dintre persoanele cu studii superioare sunt fie suprainstruite pentru ocupația lor, fie lucrează într-un sector care nu corespunde domeniului lor de studii.

România are rezultate slabe și la capitolul competențe digitale, clasându-se pe ultimul loc în UE în ceea ce privește capitalul uman digital.

Mai puțin de o treime dintre persoanele între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază (față de media UE de 58 %) și doar 35 % au cel puțin competențe software de bază (față de media UE de 61 %).

Dintre zonele urbane din UE, cele din România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește competențele digitale, iar dintre zonele rurale, cele din România se situează pe penultimul loc.

Deși România are o proporție relativ mare de absolvenți în domeniul TIC (5,6 % din totalul absolvenților în 2020, față de media UE de 3,6 %), ponderea specialiștilor TIC în cadrul forței de muncă (2,2 %) este mult inferioară celei din restul UE (3,9 %).

Există și „oaze” de competențe digitale, dar adesea acestea par să deservească piețele străine: România este singura țară din UE prezentă în topul celor mai mari 20 de furnizori de lucrători în domeniul dezvoltării de software pe platformele de muncă online în limba engleză.

Sistemul de educație și formare reușește cu greu să ofere competențele de care este nevoie, iar faptul că nu există o conexiune între angajatori, lucrători și furnizorii de educație și de formare determină diferitele părți interesate să acționeze în mod izolat.

Ca atare, doar aproximativ 20% din nevoile actuale ale pieței muncii sunt acoperite.

Atât numărul elevilor care părăsesc timpuriu școala, cât și rata analfabetismului funcțional și calitatea învățământului terțiar reprezintă motive de îngrijorare, arată raportul BM. România are performanțe deosebit de slabe în raport cu mediile UE, înregistrând un număr mare de persoane neîncadrate profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare, dar și de persoane care părăsesc timpuriu școala.

România are cea mai mică rată de participare la învățarea pe tot parcursul vieții din UE, din cauza barierelor culturale și sistemice. Aproximativ 1 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani participă la activități de învățare în rândul adulților, cu mult sub obiectivele naționale și sub media UE de 9,1 %.

Din păcate, deși există suficiente fonduri europene pentru a sprijini extinderea programelor destinate pieței muncii, România este țara din UE care cheltuiește cel mai puțin în acest domeniu în raport cu PIB-ul său — doar 0,09 % din PIB în 2018, mai puțin de 10% din suma cheltuită în medie în UE-27). În plus, 40% din cheltuieli sunt destinate mai degrabă unor măsuri pasive decât unor măsuri active care să vizeze stimularea perspectivelor de activitate lucrativă sau a capacității de câștig.