Banca Centrală Europeană avertizează: Recuperarea economică riscă să fie întârziată de o creștere bruscă a ratei șomajului
Zona euro va suferi, cel mai probabil, o creștere masivă a ratei șomajului în toamnă chiar dacă economiile își vor reveni în parametri normali, scrie Financial Times. Rata șomajului din Europa a fost relativ stabilă comparativ cu datele pe care…
Zona euro va suferi, cel mai probabil, o creștere masivă a ratei șomajului în toamnă chiar dacă economiile își vor reveni în parametri normali, scrie Financial Times.
Rata șomajului din Europa a fost relativ stabilă comparativ cu datele pe care le-au înregistrat Statele Unite, situația fiind datorată în mare parte programelor de susținere a locurilor de muncă.
Însă guvernele nu știu cât mai pot prelungi schemele de ajutorare a angajaților de vreme ce efectele crizei continuă să își facă simțită prezența de-a lungul pieței forței de muncă. Între aprilie și iunie, numărul angajaților din zona euro a scăzut cu 2,8%, cel mai mare declin din 1995, ceea ce înseamnă că și-au pierdut locul de muncă aproximativ 4,5 milioane de oameni.
Membrii consiliului BCE și-a exprimat grijile cu privire la posibilitatea unor „scăderi bruște” în cazul în care măsurile guvernamentale vor fi ridicate până la sfârșitul anului, decizie ce ar putea declanșa o explozie a ratei șomajului de-a lungul țărilor europene. De asemenea, BCE spune că mediul de business se confruntă cu o perspectivă sumbră în viitorul apropiat, iar incertitudinile create de pandemie continuă să afecteze investițiile.
Economia zonei euro a suferit o contracție record de 12% în T2, după ce înregistrase o scădere de 3,6% în primele trei luni ale anului. Chiar dacă estimările pentru T3 sunt tot mai optimiste, Philip Lane – principalul economist al BCE – spune că „va fi nevoie de o perioadă extrem de lungă de timp pentru a ne reveni din șocul pandemiei”.
În iunie, output-ul fabricilor din zona euro au crescut semnificativ pentru a doua lună consecutivă, însă a rămas cu mult sub nivelurile înregistrate înainte de coronacriză. Astfel, producția industrială a crescut cu 9,1% față de luna mai, perioadă care a fost martora celei mai mari creșteri lunare de când au început să fie raportate datele, adică din 1991.
Totuși, cererea nu a fost suficientă pentru a acoperi pierderile lunilor martie și aprilie, nivelul producției fiind cu 11% mai mic decât rezultatele lunii februarie.