Back to school: Cât costă să cumperi rechizite și să pregătești un copil de școală

În timp ce pentru copii începerea școlii vine cu teme și trezit de dimineață, iar pentru părinți reprezintă un stres în plus și multe cheltuieli, producătorii de rechizite pot să se plângă doar de volumul de muncă, generat de dublarea vânzărilor din această perioadă. 

“Aproximativ 40% din volumul total de rechizite vândute de companie pe parcursul unui an de zile este realizat în intervalul iulie-septembrie”, spune Marilena Zamfir, directorul executiv al Dacris, distribuitor la nivel național, în toate lanțurile mari de retaileri și librării, al unei serii de branduri de profil precum Pilot, Casio și Toy Color.

Reprezentanta Dacris spune că în ultimii doi ani a remarcat o creștere de 10-15% a bonului mediu și se așteaptă ca trendul să își continue traiectoria ascendentă. „Din datele pe care le avem din online, valoarea medie a unei achiziții de la persoane juridice a crescut cu aproximativ 25%, în cazul celor fizice creșterea fiind mai liniară.” Zamfir observă că printre factorii care au dus la o evoluție pozitivă a pieței și a consumului de rechizite se numără creșterea puterii de cumpărare a consumatorilor și accesul facil la o diversitate mare de produse atât în mediul online, cât și în cel offline. Herlitz România, parte integrantă a grupului Pelikan, cu o prezență de peste 25 de ani pe piața locală, a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 11 milioane euro, iar trendul în 2018 este unul ascendent. În acest moment, compania are un număr de 77 de angajați, plus colaboratori externi.

În ceea ce privește grupul Dacris, acesta a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 23 de milioane de euro, iar creșterea de 10% pe care reprezentanții companiei o preconizau la începutul anului a fost deja atinsă în primul semestru al acestui an. 

Valoarea pieței locale de profil este greu de determinat, susțin reprezentanții celor două companii, deoarece „piața rechizitelor se întrepătrunde în anumite zone cu cea de office și există chiar și firme care nu sunt de profil și își adjudecă proiecte care fac parte din piața rechizitelor”, argumentează Horațiu Nicolau, directorul general al Herlitz România.

Totuși, „dacă ar fi să luăm în calcul atât faptul că piața de articole pentru școală și hobby în zona UE este estimată la 30 de miliarde de euro, din care Germania are un consum de 4 miliarde de euro și Marea Britanie 3,5 miliarde de euro, cât și faptul că în România piața de carte se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro, estimăm că în total această categorie de produse tinde spre aproximativ 100 de milioane de euro în România, din care 40-50% se realizează în perioada de Back To School”, spune Marilena Zamfir.

În opinia lui Horațiu Nicolau, comparativ cu piețele din vestul Europei, România stă destul de bine, deoarece „în ultimii trei ani piața s-a maturizat destul de mult, devenind una la fel de dinamică și selectivă ca și cea din vest”.

Pe de altă parte, Marilena Zamfir observă că, momentan, românii alocă rechizitelor circa 10% din salariul mediu lunar, valoarea medie a achizițiilor încadrându-se între 100 și 300 de lei, „departe de consumul înregistrat în UE unde, în medie, un consumator alocă 350 de euro acestor produse”.

Una dintre schimbările esențiale pe care Nicolau le remarcă pe piață în ultimii ani este „migrarea vânzărilor din zona tradițională înspre online. Clientul devine tot mai comod și mai dornic de a fi informat corect”.

Totodată, tendințele consumatorilor sunt orientate din ce în ce mai mult spre zona de produse premium. Zamfir remarcă o rafinare a gusturilor consumatorilor români în ceea ce privește alegerea rechizitelor școlare și că aceștia sunt tot mai atenți la calitatea materialelor din care sunt confecționate.

„Consumatorul român apreciază din ce în ce mai mult diversitatea și calitatea crescută în rândul produselor pentru școală și nu numai. Vedem, din ce în ce mai des, clienți care caută produse care îmbină eficiența cu atenția la detalii și finisaje și chiar acordă o grijă mai mare asupra calității materialelor folosite.” Ea spune că, în prezent, accentul nu mai cade pe prețul cel mai mic, iar acesta a ajuns să conteze mult mai puțin, aceasta fiind o consecință normală a faptului că avem de-a face cu un consumator cu multe surse de informare la îndemână, pe care le folosește, ceea ce îl face avizat, educat și cu așteptări mai mari.

Ideea este susținută și de Horațiu Nicolau: „Clienții doresc să aibă cele mai noi produse, fiind la zi cu toate trendurile și inovațiile apărute în piața de profil. Deci vorbim de un client selectiv. Totuși, în continuare un factor important, alături de gusturi, rămâne aspectul financiar, fiecare având un buget destul de clar stabilit pentru achizițiile de școală”.

În ciuda trendului digitalizării și a dezvoltării mediilor de informare și comunicare moderne, rechizitele rămân o categorie de produse importante în viața fiecărui copil. „Deși ne-am așteptat la o restrângere a pieței de profil, ultimii ani au fost caracterizați de o creștere ușoară a apetitului de consum”, spune Horațiu Nicolau.

În ceea ce privește digitalizarea, reprezentanții celor două companii nu o văd ca pe un pericol pentru businessurile pe care le conduc. „Digitalizarea este o realitate a timpurilor noastre și nu vedem în ea o amenințare. Încercăm să o integrăm, înțelegând și explicând în același timp că tradiția nu va dispărea niciodată. Conexiunile emoționale, trăirile, gândirea și creativitatea sunt stimulate de scrisul de mână”, spune reprezentantul Herlitz. „Aceasta (digitalizarea – n.red.) afectează mai mult rechizitele clasice, care sunt substituite de mijloace moderne de învățare, însă cele două pot coexista, le putem chiar combina ca să obținem maximul din orice situație educațională.

Digitalizarea este parte a progresului și a schimbărilor la care asistăm”, spune și Marilena Zamfir. 

Se poate lua în calcul situația în care copiii nu vor mai apela la pix și hârtie în cadrul cursurilor? „Putem vorbi de situații punctuale în care anumite materii, anumiți profesori sau anumite școli vor demara proiecte pilot complet digitalizate, dar să extrapolăm asta la un astfel de scenariu este deocamdată imposibil. Modernul și tradiționalul se vor îmbina mereu, iar arta de a le îmbina în pas cu timpul este cheia reușitei”, crede Nicolau. La fel, Marilena Zamfir este de părere că „este necesar un echilibru care să ne ajute să ținem pasul cu tehnologia, dar care să nu ne îndepărteze de spiritul creativ care stă la baza caracterului uman. Părinții și profesorii ar trebui să încurajeze copiii să scrie și să citească cât mai mult și să le dea ustensilele potrivite: creioane, pixuri, stilouri, hârtie colorată, iar copiii vor avea o satisfacție mult mai mare devenind din spectatori (la televizor), creatori”.

Educația este considerată astăzi un subiect destul de controversat, crede Nicolau. „Informațiile sunt mult mai ușor accesibile copiilor în mod direct fără intermediari, rolul educatorului schimbându-se de la cel care înainte aducea informația, la cel de paznic sau gardian al acesteia. Astăzi părinții își asumă din ce în ce mai mult responsabilitatea educării propriilor copii, pe când copiii au posibilitatea de a încerca mult mai multe modalități de învățare, se simt mai implicați în deciziile propriului parcurs educativ. Totodată, faptul că au în permanență acces la tehnologie le oferă posibilitatea să fie autodidacți”, concluzionează el.