Avocatul Gheorghe Piperea: Legea cedării imobilului pentru stingerea creanței, un mijloc de a face banca să negocieze

“Cel mai important aspect al acestei legi (…) este că pune la dispoziția consumatorului, persoanei fizice, care de regulă este foarte slab și nebăgat în seamă, <<un levier>>, un mijloc de a determina banca să negocieze, lucru pe care banca nu îl face în momentul de față, pentru că acest comportament a fost andosat de BNR”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea, într-o conferință de presă, la care a participat alături de inițiatorul proiectului de lege deputatul PNL Daniel Zamfir.

La rândul său, inițiatorul proiectului de lege deputatul PNL Daniel Zamfir a explicat că legea dării în plată se aplică contractelor de credit aflate în derulare, cât și contractelor încheiate după această dată, iar cei care au ajuns în situația de a nu-și mai putea plăti creditul la bancă trebuie să notifice banca de acest lucru în termen de 15 zile.

Potrivit legii, în situația în care banca nu ar fi de acord să primească imobilul debitorului pentru stingerea creanței, debitorul poate da în judecată banca, obligând-o să preia bunul în proprietate, prilej cu care este stinsă creanța și se suspendă orice procedură de executare.

Proiectul de lege care va merge la promulgare nu face referire doar la creditele ipotecare, ci la orice garanție pe care debitorul a constituit-o pentru orice fel de credit, inclusiv pentru credite de nevoi personale cu garanție imobiliară, precum și pentru “toate denumirile care sunt utilizate în contractele sau în practica bancară”, a explicat avocatul Gheorghe Piperea.

Întrebat de ce nu s-a așteptat ca legea falimentului personal să devină aplicabilă, Gheorghe Piperea a susținut că legea falimentului personal va fi nefuncțională cel puțin încă un an de zile pentru că nu are norme metodologice, în timp ce “legea dării în plată nu are nevoie de norme metodologice, putând fi aplicată imediat la 15 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial”.

Avocatul a mai explicat și că reglementările celor două legi nu se suprapun, iar necesitatea adoptării legii care permite stingerea creanței prin cedarea imobilului către bancă este justificată de situația dificilă în care se află sute de mii de oameni care nu mai puteau aștepa mai bine de un an pentru a beneficia de reglementările aduse de legea falimentului personal.

Gheorghe Pierea a mai spus că legea dării în plată se referă la situațiile dovedite în care consumatorii sunt captivi băncilor, afirmând că “a cumpăra o casă nu este un joc de pocker”, iar situația dificilă în care se află 1/3 dintre debitori este cauzată de decizia pe care un număr de 9 bănci au luat-o în anii 2007-2008 “care pentru a-și extinde, în continuare afacerile, s-au dus către o nișă de persoane cu venituri foarte reduse care conform statisticii nu aveau cum să își plătească aceste credite”.

Întrebat cum va afecta această lege derularea programului Prima Casă, Gheorghe Piperea a susținut că statul român va beneficia de această lege pentru că acesta prevede nu numai stingerea datoriei debitorului, ci este și a garantului.

“Jumătate din creditul oferit prin programul Prima Casă este garantat cu casa cumpărată și cu veniturile viitoare ale debitorului, jumătate este garantat de stat. Proiectul acesta de lege spune că dacă nu mai poți să îți plătești această datorie te duci la bancă și oferi aeastă casă pentru a stinge datoria. Legea spune că datoria care se stinge nu este numai a debitorului, ci este și a garantului. Deci, statul român va câștiga din această lege pentru a disponibiliza acei bani , banii nu vor mai fi blocați acolo pentru acele garanții”, a spus avocatul Piperea.

Avocatul Piperea a susținut că în situația în care legea dării în plată va fi atacată la CCR nu există suficiente motive pentru a declara această lege neconstituțională, afirmând că “totul este făcut în așa fel încât CCR să nu aibă niciun fel de obiecție, ba mai mult, CCR nu doar că trebuie să respecte Constituția, dar trebuie să respecte și deciziile Curții de Justiție a UE și directivele care toate sunt în sprijinul acestei legi”.

Cât privește posibilitatea ca debitorii care vor apela la această lege să fie înscriși pe o “listă neagră” care să le îngreuneze demersurile pentru contractarea altor credite, în viitor, Piperea a afirmat că aceasta ar fi o formă de “șantaj soft” practicată de bănci, care va face ca “prada” băncilor să se reducă o treime.

“Vorbim despre o treime din totalul debitorilor la bănci, 950.000 de mii de persoane care sunt în default, conform Biroului de Credit, înseamnă 1/3 din totalul debitorilor. Dacă vor pune în aplicare acest șantaj soft, prada se va reduce cu o treime și atunci vor trebui să se înghită între ei, probabil se vor întâmpla și niște lucruri interesante pe piața fuziunilor de bănci”, a apreciat Piperea.

Piperea a mai explicat și că scumpirea creditelor nu poate să rezulte exclusiv din creșterea avansului plătit de debitor, așa cum s-a speculat la momentul adoptării legii în Parlament.

“Scumpirea creditelor nu poate să rezulte exclusiv din creșterea avansului. Trebuie ca avansul să se aplice la prețul actual al imobilului. Dacă un imobil costă 100.000 de euro, după aplicarea legii va scădea probabil la 30.000 de euro, valoarea lui de piață. Și atunci 50% din 100.000 de euro este scump, dar 50% din 30.000 de euro nu mai este așa de scump”, a spus avocatul

Potrivit acestuia, legea dării în plată nu își propune să creeze “un aflux enorm de transferuri de proprietate, își propune să creeze un levier pentru acele persoane, ca ele să poată să negocieze” cu băncile, care au la dispoziție un termen rezonabil de 15 zile în care pot evita să devină agenții imobiliare.