Cine sunt avocații care reprezintă România în recuperarea unui celebru tablou El Greco, care este scos la licitație la New York de celebra Christie's. Ce au spus ei la ZF Live despre controversatul tablou, prin câte mâini a trecut și cum a ajuns să fie scos la licitație. Celebrul tablou aparține acum unui controversat miliardar
Recuperarea tabloului El Greco este un test de rezistență pentru capacitatea României de a-și proteja patrimoniul, este de părere Alexandru Stănescu, partener la casa de avocatură Lexsters. „Totul s-a transformat într-un maraton legal complex, unde fiecare document, fiecare piesă de…
Recuperarea tabloului El Greco este un test de rezistență pentru capacitatea României de a-și proteja patrimoniul, este de părere Alexandru Stănescu, partener la casa de avocatură Lexsters.
„Totul s-a transformat într-un maraton legal complex, unde fiecare document, fiecare piesă de probă trebuie să reziste la cele mai exigente standarde internaționale. Tabloul a dispărut din România în 1947, iar acum a reapărut într-o manieră suspectă, prin intermediul unei firme din Insulele Virgine Britanice, Axen de Light, care pare să fie controlată de omul de afaceri rus Dmitry Rybolovlev. Din punct de vedere comercial, a fost pus la vânzare cu un preț de pornire de 9 milioane de dolari. Aceasta este provocarea principală în acest dosar istoric, deoarece nu vorbim doar despre valoarea financiară a tabloului, ci despre dreptatea pentru patrimoniul național”, a explicat el la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.
Irina Vasile, partener în același birou de avocatură, susține că statul român trebuie să fie mai agresiv în acțiunea de recuperare a pieselor valoroase, parte a patrimoniului național.
„Noua abordare în recuperarea patrimoniului cultural trebuie să fie una agresivă din punct de vedere juridic, dar și cooperantă la nivel internațional. Tabloul El Greco a fost identificat la o licitație din New York, iar prin colaborarea cu autoritățile americane și experți internaționali în artă, am reușit să blocăm vânzarea și să începem procesul de returnare”, afirmă aceasta.
Strategia casei de avocatură s-a desfășurat pe frontul istoric, diplomatic și juridic, metode necesare pentru a recupera tabloul în valoare de peste 25 de milioane de dolari.
„În ianuarie 2025, am văzut un tablou care părea a fi al României, pus la licitație publică la Christie’s New York. Am cercetat fondul artistic al tablourilor Greco pe care le avea România și am descoperit că acest „El Greco” al lui San Sebastian există doar în trei versiuni în întreaga lume. Strategia noastră a fost să atacăm pe toate fronturile: istoric, juridic și diplomatic. Am prezentat instanței americane dovezi incontestabile, inclusiv testamentul lui Carol I și documente de arhivă care atestă furtul din 1947. Această victorie creează un precedent extrem de important pentru recuperarea altor opere de artă ale României. Valoarea acestui tablou depășește 25 de milioane de dolari pe piața internațională de artă, dar importanța lui pentru cultura românească este de neprețuit. El Greco a făcut parte din colecția regală și este o piesă cheie în istoria artei noastre”, a adăugat Irina Vasile.
Piața internațională a artei este bântuită de bunuri a căror origine este incertă, completează Alexandru Stănescu.
„Pe piața artei, în acest moment, există două realități paralele: una oficială, unde opere de valoare sunt tranzacționate transparent, și una subterană, unde bunurile furate își găsesc cumpărători. Noi am intervenit exact în acest punct de intersecție, când tabloul a ieșit la suprafață într-o licitație publică.”
Lexsters este o casă de avocatură specializată în litigii internaționale, cu experiență în arbitraj, proprietate intelectuală și recuperarea de active. Biroul are peste 20 de avocați și a reprezentat România în cazuri precum litigiul cu Pfizer sau arbitraje de investiții.
„Accesul la patrimoniul cultural este un drept fundamental. Oamenii trebuie să-și poată vedea istoria în muzeele din țară, nu să o caute în colecții private străine. De ce? Pentru că așa am scrie istoria cu jumătate de pagină goală”, concluzionează el.