Avocat: România nu are o viziune de dezvoltare a sectorului energetic

“Astăzi, România nu are strategia și viziunea dezvoltării sistemului energetic național. Elementul principal în determinarea tipului și necesarului investițiilor îl constituie cererea de energie electrică. (…) În aceste condiții, contractele bilaterale sunt o necesitate, ca soluție de finanțare a investițiilor. Blocarea totală a contractelor bilaterale conduce la blocarea investițiilor în sectorul energetic”, a declarat Vatră agenției MEDIAFAX.

Legislația actuală interzice derularea de acorduri bilaterale cu electricitate, însă furnizorii de electricitate solicită statului să permită acest tip de acorduri.

Vatră a adăugat că investițiile “de care se tot vorbește” nu pot fi făcute de operatori doar din veniturile curente, acești având nevoie de finanțări semnificative care nu vor putea fi atrase fără ca producătorii de energie să poată demonstra că fluxul de încasări este cât mai previzibil, pe termen lung, și că nu poate fi afectat prea mult de fluctuațiile pieței.

Tranzacțiile pe termen lung cu electricitate pe piața de energie au fost înlocuite de acordurile pe termene foarte scurte, ceea ce distorsionează prețul.

Vatră a adăugat că investițiile în energie făcute în baza legislației anterioare nu se mai pot susține după modificările masive apărute în ultimul an, iar instabilitatea legislativă din ultimii ani și-a pus amprenta asupra investiților străine în România.

De asemenea, anunțul unor mari companii privind ieșirea de pe piață ar fi trebuit să tragă “un mare semnal de alarmă” Guvernului, a precizat ea, referindu-se la intenția grupului italian Enel de a vinde operațiunile de distribuție a energiei din România, precum și la grupul ceh CEZ, care intențioană să vândă parcurile eoliene pe care le operează în Dobrogea.

“Dacă această decizie (a Enel – n.r.) a fost influențată de legislația precară a României sau nu probabil că vom află în perioada următoare. (…) Cu o încredere inițială foarte importantă în piață românească, CEZ a făcut investiții impresionante. Astăzi, toate aceste investiții aduc pierderi imense companiei-mamă”, apreciază Vatră.

Enel, care deține o treime din piața distribuției de energie din România, a anunțat că vrea să vândă operațiunile din România până la sfârșitul acestui an. Grupul italian cere 1,7-1,8 miliarde euro pe cele trei distribuții de energie din România pe care vrea să le vândă, dar dacă nu va obține prețul cerut este posibil să renunțe la vânzare, au declarat surse din sectorul energetic.

Directorul diviziei internaționale a CEZ, Tomas Pleskac, afirma în aprilie că grupul este dispus să vândă integral parcurile eoliene din România, de la Fântânele și Cogealac, dacă va primi o ofertă bună pentru acestea.

La începutul lunii septembrie, directorul general al CEZ în România, Martin Zmelik, declara pentru MEDIAFAX că grupul ceh CEZ își va consolida operațiunile în România și nu va ieși de pe piață, chiar dacă ar fi reușit să vândă parcurile eoliene din Dobrogea, operațiune la care s-ar fi renunțat între timp.

Totuși, chiar dacă Enel și CEZ pleacă din România, piața de energie nu se va schimba foarte mult, spune Vatră.

“Se va modifica doar structura acționariatului, consumatorii de energie nefiind afectați de decizia Enel de a-și vinde activele de distribuție și furnizare din România, întrucât tarifele aferente acestor companii sunt valabile până în 2018, iar aceste tarife vor fi valabile și pentru viitorii propietari”, a mai spus Vatră.