Aviz negativ pe proiectul de modificare a Legii audiovizualului inițiat de Sorin Roșca Stănescu

CNA a avizat negativ acest proiect de lege, cu unanimitate de voturi (Laura Georgescu, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu și Radu Călin Cristea).

Potrivit lui Valentin Jucan, care conduce ședința CNA de marți, nu este oportună în prezent modificarea Legii audiovizualului, având în vedere că anul viitor urmează să se modifice cadrul legislativ european în domeniul audiovizualului.

De asemenea, Valentin Jucan a spus că acest proiect legislativ conține foarte multe aspecte care există deja în Codul audiovizualului, aflat în prezent în vigoare.

CNA urmează să transmită decizia luată cu privire la acest proiect de modificare a Legii audiovizualului Senatului României, care este cameră decizională în acest caz.

Fostul senator PNL Sorin Roșca Stănescu se află în prezent în arest. El a fost condamnat în luna octombrie la doi ani și patru luni de închisoare cu executare în dosarul Rompetrol.

În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel București a dispus condamnarea lui Sorin Roșca Stănescu la un an de închisoare pentru utilizare de informații privilegiate și la doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracțional organizat. În urma contopirii pedepselor, cea mai grea dintre acestea a fost sporită cu patru luni, urmând ca Roșca Stănescu să execute doi ani și patru luni de închisoare.

În luna septembrie, pe vremea când era senator PNL, Sorin Roșca Stănescu a anunțat că va depune la Parlament un nou proiect de Lege a audiovizualului, care prevedea, printre altele, ca președintele CNA să poată fi demis “pornind din interiorul CNA”, dar și ca amenzile să fie raportate la bugetele posturilor TV și radio.

“Stabilim reguli care să poată să conducă la schimbarea președintelui CNA în mod simetric cu numirea acestuia, să nu mai fie posibil în viitor să așteptăm demisia unui președinte care a nimerit într-un loc în care nu i se cuvine”, a spus Sorin Roșca Stănescu, pe 14 septembrie, într-o conferință de presă.

În prezent, conform articolului 14 din Legea audiovizualului (nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare), “(1) Consiliul este condus de un președinte, asimilat funcției de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

De asemenea, potrivit articolului 13 din Legea audiovizualului, “(1) Membrii Consiliului pot fi demiși, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situații: a) în cazul incapacității de a-și exercita funcția pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. (2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul”.

Sorin Roșca Stănescu a adăugat în respectiva conferință de presă că prin proiectul de act normativ se încearcă depolitizarea, pe cât posibil, a acestei instituții, să fie redus gradul de dependență politică a membrilor CNA, pornind chiar de la desemnarea acestora.

Acesta a mai spus că inițiativa sa legislativă prevede creșterea ponderii membrilor CNA desemnați de organizațiile societății civile. Potrivit lui Roșca Stănescu, pornind de la viciile existente în actuala lege, prin noul act normativ urmau să fie stabilite reglementări prin care să nu mai poată fi posibile blocaje în activitatea CNA pe viitor.

De asemenea, Roșca Stănescu a adăugat că, potrivit proiectului său, amenzile urmau să fie raportate la bugetele de venituri și cheltuieli ale televiziunilor și posturilor de radio. El a mai spus că, în noul proiect de act normativ, sacțiunile pentru televiziunea publică urmau să fie mai mari față de celelalte televiziuni.

Acesta a menționat că proiectul său a apărut în contexul adoptării Directivei Europene privind serviciile mass-media, consacrând pentru prima dată un regim juridic ferm ce vizează în special protecția minorilor, care prevede cele mai mari sancțiuni în acest domeniu.

Potrivit afirmațiilor sale, în proiectul său de lege urmau să fie definite pentru prima dată valorile care trebuie să reprezinte interesul public.