Un avertisment al piețelor financiare. Asistând la incertitudinea fiscală promovată de premierul Ciolacu, la tensiunile politice dintre PSD și PNL, știți care este prima întrebare pe care o pun acum investitorii străini și analiștii externi: Ce se va întâmpla dacă AUR va câștiga alegerile și dacă George Simion are șanse să devină președintele României.

Vineri seară, agenția de rating Fitch a anunțat că menține perspectiva stabilă pentru ratingul de țară al României (dacă scade ratingul intrăm în categoria junk pentru investiții, ceea ce ar fi o catastrofă), iar acest lucru a fost salutat imediat de Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, care susține că anunțul Fitch reprezintă “o recunoaștere a eforturilor noastre continue pentru a controla deficitul bugetar și ne oferă un cadru solid pentru a continua să dezvoltăm și să implementăm politici fiscale responsabile și proiecte de infrastructură care să sprijine creșterea pe termen lung”.

https://www.zf.ro/eveniment/reactia-marcel-bolos-ministrul-finantelor -dupa-anuntul-agentiei-22120377

România este în groapă cu deficitul bugetar, iar ministrul Finanțelor crede că este o recunoaștere a eforturilor fiscale ale guvernului, în condițiile în care nu avem un pachet fiscal clar.

Problema este că această menținere a ratingului, care este doar un Power Point făcut de un analist pe baza unor date trecute, nu ține loc de 40 de miliarde de lei, adică 8 miliarde de euro, cât ar avea nevoie guvernul Ciolacu să acopere gaura bugetară suplimentară, extrapolată pe tot anul, cu care se confruntă acum România.

Această gaură bugetară suplimentară se adaugă la deficitul bugetar de 64 de miliarde de lei, aprobat deja la începutul anului, ceea ce înseamnă o gaură totală de peste 100 de miliarde de lei.

De când guvernul Ciucă, și acum guvernul Ciolacu, au aflat cu stupoare, în aprilie, că avem această gaură suplimentară, economia a început să se dea peste cap din cauza zvonurilor, discuțiilor și informațiilor vehiculate privind majorările de taxe și impozite care vor urma.

De patru luni, de când a preluat guvernul, premierul Ciolacu este într-un exercițiu continuu de declarații politice, în condițiile în care companiile, investitorii, oamenii care vor fi afectați de modificările fiscale, încearcă să își facă niște calcule ca să vadă cum stau cu bugetul lor.

Deși problema găurii bugetare este știută încă de la finalul primului trimestru, nici până acum când intrăm deja în trimestrul IV, guvernul Ciolacu nu a fost în stare să iasă cu ceva concret care să permită fiecăruia să își facă socotelile.

De patru luni, guvernul, Ministerul Finanțelor, tot aparatul de stat se chinuie să găsească formula prin care să impoziteze multinaționalele care își diminuează profitul în România sau să impoziteze profitul prea mare pe care îl au băncile.

În tot acest timp, pierdut, companiile, investitorii au pus investițiile și angajările pe “hold”, iar bugetele au început să fie revizuite în sens negativ, luându-se în considerare posibilele majorări de taxe și impozite.

În timp ce toată administrația publică stă cu ochii pe alegerile politice de la anul și pe menținerea în funcție, banii din PNRR – peste 6 miliarde de euro – stau degeaba în conturile valutare de la BNR, așteptând să fie cheltuiți.

Și pentru că firmele, investitorii și personele fizice au pus totul pe “hold”, pentru ca nu știu ce se întâmplă, băncile nu mai au cerere de credite sau nu mai dau credite din motive de risc, preferând să își țină excesul de lichiditate, de miliarde de lei, la Banca Natională, unde primesc o dobândă de 6% pe an, fară niciun risc. Conform calculelor ZF, băncile au in conturile BNR 23 de miliarde de lei, care practic stau degeaba.

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/excedentul-de-lichiditate-pe-piata-interbancara-in-august-aproape-23-22121134

Pentru că nu există predictibilitate, pentru că BNR nu poate să dea semnalul scăderii dobânzilor din motive de inflație și deficit bugetar, piața imobiliară este într-o scădere evidentă, tranzacțiile au scăzut cu 30% iar cererea de credite se reduce. Mădălina Teodorescu, vicepreședintele BRD pe retail, spune că soldul creditelor ipotecare/ imobiliare a intrat deja pe minus, iar o îmbunătățire a situației nu prea se vede. Tranzacțiile imobiliare totale au o pondere de 7% în PIB, iar acum nu mai aduc niciun plus la creșterea economică.

Pe fondul scăderii puterii de cumpărare, piața de retail își reduce vizibil creșterea, lovind în consum.

Industria, principala componentă a PIB-ului cu o pondere de 22%, a avut un minus de 3% în prima jumătate de an, ceea ce a redus din creșterea economică. Industria din România depinde de piețele occidentale, în special de Germania, care la rândul ei depinde de ce se întâmplă în China, iar acolo situația nu este așa bună.

Trecerea industriei mondiale auto spre zona electrică a început să lovească și în România, producătorul japonez Yazaki anunțând că închide fabrica de componente auto din Buzău, din cauza pierderii unui client la nivel mondial, iar la Ploiești reduce numărul locurilor de muncă.

https://www.zf.ro/zf-24/trendul-mondial-trecere-masinile-electrice-loveste-romania-yazaki-22118547

Iar acesta este doar începutul a ceea ce va urma în industria auto mondială, care va lovi să România. Iar industria auto are o pondere de aproape 10% în PIB-ul nostru. Cu ce poți să inlocuiești închiderile care vor urma în industria auto având în vedere că totul este global, iar la nivel național nu cred că există un plan de reconversie, nici a producției, nici a zecilor de mii de oameni care vor fi dați afară.

În primul semestru, unde creșterea economică a scăzut de la 2,4%, la cât erau așteptările, la 1,7%, economia a fost ținută pe plus de centrele de IT și de construcțiile publice de infrastructură, care sunt bazate pe fondurile europene.

Să vedem cum va reacționa industria IT&C la propunerea guvernului de a renunța la facilitățile fiscale din acest sector, propunerea fiind ca IT-iștii care au salariul de peste 10.000 de lei brut pe lună să plătească impozitul de 10%. Deja companiile din IT au anunțat că acest impact fiscal le va pune în situația de a face restructurări, mai ales că și comenzile externe au început să se reducă.

În timp ce economia scade în fiecare zi, din motive externe – recesiunea în Europa, China – dar și din motive interne, premierul Ciolacu anunță ca o mare victorie că a obținut de la Bruxelles permisiunea majorării deficitului bugetar, ceea ce Comisia Europeana oricum o dădea, singura discuție fiind procentul de creștere a deficitului.

Problema este că pachetul fiscal vehiculat, plin de formule matematice de impozitare a profiturilor, nu va fi de ajuns să acopere gaura bugetară, nu de anul acesta, ci de anul viitor. 

https://www.zf.ro/eveniment/exclusiv-zf-calculeaza-ajustorul-fiscal-companii-banci-determina-22117233

Tuturor le este frică de ce va urma anul viitor din punct de vedere politic, având în vedere că sunt patru rânduri de alegeri, iar AUR crește în sondaje în fiecare zi.

Piețele financiare externe au început să devină nervoase uitându-se la tot acest bâlci fiscal, unde nimic nu este concret și nimeni nu își poate face calcule. Investitorii au nevoie să știe care sunt modificările de taxe și impozite și ce impact au aceste modificări asupra inflației, dobânzilor la lei, cursului valutar și economiei. Toată lumea a înțeles că urmează modificări fiscale, dar de patru luni toată lumea trăiește pe zvonuri și incertitudini.

Investitorii străini de portofoliu au împrumutat România, în prima parte a anului, cu miliarde de euro prin achiziția de titluri de stat în lei, influx care a susținut scăderea dobânzilor la lei și stabilitatea cursului valutar în euro.

În toamna anului trecut, Ministerul Finanțelor se împrumuta cu 9% la lei, iar ROBOR era de 8,2%, iar acum Ministerul Finanțelor se împrumută cu 6,4%, iar ROBOR este de 6,4%.

Toată această scădere a dobânzilor, plus stabilitatea cursului valutar, a venit  ca urmarea a banilor investitorilor străini de portofoliu, nu datorită realizărilor guvernului Ciucă și Ciolacu.

Problema este că diferențialul de dobândă dintre România si Europa și SUA s-a micșorat vizibil între timp, iar diferențialul de dobândă actual nu mai acoperă riscul așteptat de investitori.

Deja se simte un pas înapoi din partea investitorilor străini pe piața titlurilor de stat, iar această incertitudine fiscală menținută de guvernul Ciolacu începe să ne usture. După cum a spus la ZF Live, Cristian Sporiș, vicepreședinte Raiffeisen Bank, investitorii intră ordonat, dar când ies s-ar putea să iasă dezordonat și atunci vom avea mari probleme.

Investitorii străini au ajuns să dețină aproape 25% din datoria publică a României, care a urcat la jumătatea acestui an la 876 de miliarde de lei, reprezentând 55% din PIB. Ca o aducere aminte, în criza din 2008/2009, România avea o datorie publică de numai 10% din PIB, iar PIB-ul era la jumătate față de cât este acum, deci vă dați seama ce impact ar putea avea acum o criză ca atunci.

Nu știu dacă ați observat dar cursul valutar a urcat la 4,96 lei pentru un euro, iar BNR pare că vrea să lase cursul mai liber.

Plus că BNR nu mai înregistrează o creștere a rezervelor valutare în valuta, ceea ce s-a întamplat în prima jumătate a anului.

Toată această incertitudine fiscală, azi se pune o taxă – impozitarea cu 10% a câstigurilor din titluri de stat, mâine se scoate- afectează relativa stabilitate economică și politică de care a beneficiat România în ultimii 2 ani.

Toate aceste cârpeli fiscale – majorări de taxe și impozite punctuale, mai mult făcute pentru a dat bine la public că guvernul taxează luxul, decât pentru a strânge bani, nu vor acoperi gaura bugetară de anul acesta și nici cea de anul viitor când toata lumea va avea nevoie de bani într-un an electoral.

Mai devreme sau mai târziu tot se va ajunge la creșterea TVA, care aduce cel mai repede și cei mai mulți bani la buget.

Dacă acum patru luni, când intram în vară, premierul Ciolacu ar fi majorat TVA cu 3 pp de la 19% (rata reală este de 16%) la 22%, șocul ar fi fost deja absorbit în economie acum, iar piețele financiare s-ar fi liniștit.

Așa, vom avea o toamnă economică si politică de foc și vom intra în anul politic 2024 cu o coaliție PSD-PNL care ar vrea mai degrabă să se despartă, decât să guverneze împreună, având în vedere pierderile electorale pe care le vor înregistra.

Stiți care este acum prima întrebare a investitorilor străini și a analiștilor externi? Cât are AUR în sondaje și dacă va câștiga alegerile, cine va guverna România dacă AUR ajunge la putere și dacă George Simion are șanse să ajungă președintele României.

Niciun investitor nu vrea să își ia riscul unui derapaj financiar (creșterea cursului valutar și  dobânzilor la lei), derapaj economic – recesiune și scăderea economică și a unui derapaj politic (lipsa unui guvern stabil și a unui președinte proeuropean și pro NATO, mai ales în contextul continurii războiului din Ucraina).