Avertisment: creșterea economică a fost sub așteptări în T2, iar analiștii încep să reducă prognozele pentru tot anul. Scenariul majorării taxelor după alegeri devine, în lumina noilor date, aproape o certitudine.

♦ Creșterea economică de doar 0,8% anunțat de INS pentru T2 2024 i-a surprins pe mai toți economiștii pentru că datele lunare sugerau o creștere între 2 și 3%

„Neașteptat de slabe“ acesta a fost re­frenul eco­nomiștilor repetat ieri cu referire la datele furnizare de Statistică privind creșterea PIB în T2.

Iar mirarea este cu atât mai mare cu cât, fiind an electoral, guvernul a majorat pensii și salarii, nu s-a mai uitat la deficitul bugetar care va atinge în acest an 7% din PIB, în ciuda avertismentului guvernatorului BNR Mugur Isărescu și al altor economiști care au spus că cheltuielile sunt scăpate de sub control. Banii și împrumuturile contractate de populație au ținut consumul sus (plus 9,9% în T2), dar nu au putut compensa alte scăderi pe industrie, construcții, exporturi. În tot acest iureș cu „majorăm taxe, nu le majorăm“ și cei care putea investi au fost mai reținuți (construcțiile rezi­dențiale s-au prăbușit, practic).

Așa că consumul a crescut, dar pe importuri obținute cu bani împrumutați, după cum spune Adrian Codîrlașu, vice­pre­­ședintele CFA România, care adaugă: În lumina noilor date, creșterea probabilă în 2024 va fi, pe tot anul, de 1%. Așa stând lucrurile, 2025 va fi un an greu și va veni, cel mai probabil, cu creșteri de taxe și nu mai este exclusă chiar o recesiune.

Despre o ajustare fiscală în 2025 vorbește și Ionuț Dumitru: „Deficitul bugetar este mult prea mare și vor fi presiuni pentru reducerea lui. Deficitul de 7% din PIB în 2024 ar fi tre­buit să ajute economia (pentru că sunt mai mulți bani în circuit), dar nu a făcut-o, ceea ce arată risipa extrem de mare a gu­vernului. („Ne-am împru­mu­tat ca să consumăm“ – Codîrlașu.)

Ca măsură imediată, insti­tuțiile de credit au anunțat revizuirea în jos a prognozelor de creștere.

Raiffeisen îi va recalcula prognoza de creștere spre 1%, „unu și ceva“ (nu este o cifră oficială). Erste Bank a anunțat că-și va modifica prognoza de creștere de la de la 2,9%, până ieri, la 1,4% pentru întregul an. În aceeași vreme, ING Bank a decis să revizuiască în scădere prognoza privind creșterea PIB în 2024, de la 2,8% la 2%.

„Datele de astăzi schițează o imagine destul de sumbră a unei creșteri mai lente decât se aștepta. Sunt necesare îmbunătățiri vizibile în a doua jumătate a anului pentru ca creșterea să se accelereze în acest an. Riscurile de scădere a ratelor au crescut“, spun analiștii ING.