Avem grâu, dar nu se transformă singur în pâine: în județul Alba, doar o treime dintre comune au o brutărie. Cum ar fi ca fiecare comună să aibă brutăria ei?

În Franța, brutăria de cartier este o tradiție. Fiecare sat francez cu o populație de 1.000 de locuitori sau mai mult are cel puțin o boulangerie, iar satele mai mici, care nu își pot întreține propria boulangerie au, de regulă, un „dépôt de pain“ în magazinul local. În cătunele mai mici și mai îndepărtate, trece de câteva ori pe săptămână, o mașină cu pâine cu baghete proaspete. Franța este cel mai mare producător de grâu din Europa, iar legătura dintre materia primă și produsul finit se vede în fiecare sat francez.

♦ În județul Alba sunt 67 de comune și doar 24 din ele au câte o brutărie, adică 35% ♦ În Ciugud, o comună bogată, unde fondurile europene accesate de primărie au schimbat viața oamenilor, nu există nicio brutărie.

În Franța, brutăria de cartier este o tradiție. Fiecare sat francez cu o populație de 1.000 de locuitori sau mai mult are cel puțin o boulangerie, iar satele mai mici, care nu își pot întreține propria boulangerie au, de regulă, un „dépôt de pain“ în magazinul local. În cătunele mai mici și mai îndepărtate, trece de câteva ori pe săptămână, o mașină cu pâine cu baghete proaspete. Franța este cel mai mare producător de grâu din Europa, iar legătura dintre materia primă și produsul finit se vede în fiecare sat francez.

În România, în top cinci cei mai mari producători de grâu din Europa, în multe sate, mașina cu pâine vine de două ori pe săptămână și lasă pâinile ambalate la birtul din sat. Sunt prea puține cazuri de antreprenori vrednici care s-au ambiționat să rămână cu cuptorul de pâine în sat, să le livreze oamenilor o franzelă caldă dimineața la prima oră.

„Dimineața, oamenii din sat se strâng la brutărie să ia pâine proaspătă, făcută manual, în cuptor cu lemne. Lucrez împreună cu soția mea, iar programul nostru începe la 22:00 și se termină dimineața, când vine lumea să ia pâine caldă. Pe lângă oamenii din sat, vin și din orașul Sebeș mai mereu, iar, de ceva vreme, vin clienții și din Sibiu și Deva, dar în weekend“, povestește Florian Bărbușiu, proprietarul companiei Brutăria Tradițională Florian. El produce câteva sute de pâini pe noapte, în funcție de comenzi, în mica sa brutărie din satul Câlnic, situată pe Strada Bisericii. Câlnic, este o veche localitate săsească, cu circa 1.500 de locuitori, aflată la o distanță de 30 de kilometri de municipiul Alba Iulia și la 15 kilometri de Sebeș. În orașul Alba Iulia sunt 12 brutării și fabrici de pâine, iar în orașul Sebeș sunt 8 brutării, însă orășenii preferă pâinea lui Florian Bărbușiu, făcută în cuptor cu lemne, căci le amintește de gus­tul celei făcute de bunica ori străbunica lor.

Conform datelor statistice, românii sunt cei mai mari consumatori de pâine din UE, cu un consum anual de 83,7 kg de pâine. România consumă 1,68 mil. tone de pâine și produce mai puțin de 1 milion de tone de pâine.

În prezent, în județul Alba sunt 85 de brutării și doar 35% dintre ele au fost deschise în mediul rural, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Din cele 30 de brutării deschise în satele județului Alba, doar în cinci comune sunt mai mult de una, adică două sau trei brutării.

În Ciugud, comună care deține recordul absolut la investiții din bani europeni din România, nu există nicio brutărie. „Suntem o comună de 3.500 de locuitori, formată din șase sate, nu suntem o comună mare, de aceea nu avem nici brutărie, nici supermarketuri. Avem magazine în fiecare sat și fiind în proximitatea orașului Alba Iulia ne vin produsele de panificație de acolo de câteva ori pe săptămână“, a explicat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud.

O altă explicație pentru care nu există brutărie în comună, subliniază primarul, este că sătenii merg la cumpărături la supermarketurile din Alba Iulia. Lidl, Kaufland și Profi sunt trei dintre marile rețele de comerț modern care au magazine în orașul Alba Iulia, care au rafturi întregi cu pâine ambalată de diverse dimensiuni și sortimente ori pâine congelată și coaptă în acea zi. Astfel, vânzările anuale de pâine din retail sar de 10 miliarde de lei (circa 2 mld. euro). Însă, dincolo de prețul mai bun, poate, ori durata de valabilitate mai mare a pâinii ambalate, gustul și mirosul diferă de pâinea produsă într-o brutărie.

În Franța, locuitorii spun că „un sat fără pâine este un sat mort“, căci brutăria este o afacere locală în care oamenii se puteau întâlni și vorbi în timp ce așteptau la coadă pentru franzela zilnică, scrie presa străină. Cum în orașe centrele comerciale au prins rădăcini și oamenii se întâlnesc acolo, la sate brutăria este centrul vieții de zi cu zi.

În România rurală, vezi însă brutării închise și vopseaua decolorată de pe uși, pe care altădată sătenii intrau să-și cumpere o franzelă proaspătă pe care să o consume în ziua respectivă. Micii antreprenori au renunțat la afacerea cu pâine, iar printre motive se numără depopularea satelor și scăderea puterii de cumpărare.

În comuna Vințu de Jos din Alba a mai rămas doar o brutărie, după ce cinci brutării au fost închise de-a lungul anilor. În comunele Cergău și Poșaga n-a mai rămas nicio brutărie, după ce în fiecare au fost închise câte patru, arată datele ANSVSA. „Unele fabrici de pâine sau brutării s-au închis în timp din cauza lipsei de implicare a politicului în sprijinirea micului producător. Pe de altă parte, acest fenomen s-a accentuat după pandemie, inflație și războiul din vecinătate, care au dus la creșterea prețului la energie și materii prime. O altă problemă în România este depopularea satelor și nu numai în rândul tinerilor, ci și în rândul persoanelor de 40-45 de ani, care au plecat în străinătate pentru a câștiga mai bine, negăsind aici un loc de muncă“, consideră Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta.

Totuși, sunt și situații în care antre­prenori ce au pus bazele unei mici afaceri cu pâine după anii ’90 și care încă scot zi de zi pâine din cuptorul brutărie, chiar dacă mai puțină decât în vremurile bune.

„Facem pâine de 25 de ani și, chiar dacă e foarte greu, încercăm să ne menținem. Acum avem cinci muncitori, dar au fost momente în care am avut și 15 angajați. Din păcate, unii au plecat în străinătate, alții la alte firme și la alții a trebuit să renunțăm noi, pentru că ne-a scăzut cererea și am micșorat producția. Acum, pâine se găsește peste tot și oricine își face o făbricuță. Oamenii mai cumpără și de la super­marketuri, că ajung ușor în oraș“, spune Minerva Pitea.

Ea are o fabrică de pâine pe Strada Mică din satul Gura Arieșului, comuna Lunca Mureșului din Alba. Firma Sorin, în care Minerva Pitea este acționar majoritar (50%), produce pâine de mai bine de 25 de ani și în 2022 s-a apropiat de o cifră de afaceri de 650.000 de lei, din care profitul a fost de 21.500 de lei. 

„Ne dorim să le oferim oamenilor din comună o bucată de pâine, un salariu bun și să ne asigurăm și nouă un mic profit, după ce plătim toate facturile care s-au scumpit în ultima perioadă. Ne mulțumim cu toții cu ce avem“, explică antreprenoarea.

Românii sunt cei mai mari consumatori de pâine din UE, cu un consum anual de 83,7 kg de pâine, conform datelor statistice. Mai mult, România se află între primii cinci producători de grâu de la nivelul UE, astfel că materia primă este arhisuficientă. Totuși, România consumă 1,68 de milioane de tone de pâine și produce mai puțin de 1 milion de tone de pâine, arată datele de la Institutul Național de Statistică.

Astfel, statisticile confirmă că în fabricarea pâinii mai e loc pentru noi afaceri, iar o brutărie într-o comună, care să ia grâu din zonă și să facă franzele ar coincide cu strategia Farm to fork a UE. Cum ar fi ca fiecare comună să aibă brutaria ei? Se poate realiza acest proiect?

„Putem să vedem o brutărie în fiecare comună. Însă, este foarte important ca micul producător să fie sprijinit și nu mă refer la a-i da cineva bani gratis. Pentru început cred că ar trebui să aibă niște forme de sprijin. De exemplu, să fie scutit de impozit un an până își pune brutăria pe roate sau primăria să-l ajute să găsească spațiu pentru afacere sau să-l ajute să se conecteze la rețeaua de apă și canalizare. Altfel, cum putem face astfel de afaceri într-o comună care nu are apă și canalizare?“, subliniază Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe (SINDALIMENTA).

Puțin peste 10 milioane de locuitori, din cei 19 milioane de locuitori, au locuințele conectate la sistemele de canalizare, conform datelor INS. La finalul anului 2023, încă 1,8 milioane de români vor fi conectați la rețeaua de apă și canalizare, după accesarea de fonduri europene, transmitea într-un comunicat de presă în luna ianuarie a acestui an Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Însă, în continuare mulți români din mediul rural nu sunt conectați la apă și canalizare, facilități necesare pentru bunul trai.

„În momentul în care nu avem o strategie și fondurile de la stat se acordă politic, pentru că avem interesul să ținem un primar în funcție ca să aducă voturi la partid, niciodată nu vom reuși să avem o brutărie în fiecare comună. Dacă acești oameni vor fi forțați să facă ceva, probabil vom reuși, pentru că nu este greu să faci niște politici pentru a sprijini micul producător din mediul rural. De asemenea, GAL-urile (grupuri de acțiune locală – n. red.) ar putea dezvolta astfel de afaceri, dar din păcate nu o fac“, a precizat Frumosu.

Un rol important, crede el, îl joacă și asociațiile și cooperativele, care ar trebui să se organizeze astfel încât să facă brutării. „Pe lângă astea, se mai pot face și alte mici afaceri, măcelării ori băcănii și vom avea o rețea cu produse românești în fiecare comună.“ Este un proiect de durată, susține președintele SINDALIMENTA dar trebuie să ne apucăm. „După ce vedem primele brutării locale făcute cu sprijin de la autorități, cred că ar fi și alții stimulați să se apuce. Acest proiect ar aduce mai multă bunăstare și mai mulți bani la bugetul statului.“

În prezent, în sectorul de panificație activează 6.500 de companii, care realizează afaceri anuale de circa 2 miliarde de euro. Spre comparație, în Franța, industria de panificație și patiserie generează o cifră de afaceri anuală de aproximativ 11 miliarde de euro, potrivit Confederației Naționale a Panificației și Patiserie din Franța.