Avalanșa scăderilor de rating îngroapă Europa

Fondul European pentru Stabilitate Financiară “are suficiente mijloace ca să-și onoreze angajamentele actuale și viitoare care decurg din programele de ajustare ale țărilor zonei euro”, a declarat Klaus Regling, CEO al Fondului, comentând decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul acestuia de la AAA la AA+, după ce a tăiat în același fel ratingurile a nouă țări din zona euro. “Fondul are suficienți bani ca să reușească”, a tradus ministrul francez al bugetului, Valerie Pecresse.

Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) a fost înființat ca să susțină, prin vânzări de obigațiuni garantate de statele puternice ale zonei euro, țările cu probleme – Grecia, Irlanda și Portugalia, confruntate cu imposibilitatea de a se mai finanța de pe piață din cauza dobânzilor înalte. Ratingul AAA căpătat de fond la înființare a fost susținut de faptul că principalii săi contributori – Germania, Franța, Austria, Olanda, Finlanda sau Luxemburg – beneficiau de rating AAA. EFSF, pornit o capacitate inițială de finanțare de 440 de miliarde de euro, ar urma să fie dublat din iulie de un fond permanent, un fel de FMI european (Mecanismul European pentru Stabilitate), de capitalizarea căruia se vor ocupa guvernele europene. Cum se știe, criza datoriilor s-a acutizat anul trecut atunci când a apărut pericolul ca închiderea de către piețele financiare a accesului pentru Spania sau Italia să împovăreze Fondul cu niște programe de salvare mai scumpe decât toate resursele aflate la dispoziția lui.

Decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul Franței și al Austriei la AA+ și de a atașa perspectivă negativă ratingului pentru ultimele trei țări menționate mai sus lasă însă Germania în postura de ultim mohican al puterii financiare a Europei, cu efect dublu – o presiune sporită pe finanțele Germaniei și scăderea consecutivă a capacității fondului de a atrage resurse, reducând eligibilitatea obligațiunilor emise de fond drept colateral la licitațiile de credite organizate de Banca Centrală Europeană. “Angajamentele EFSF nu mai sunt susținute de garanții din partea unor state membre ale zonei euro notate cu rating AAA de Standard & Poor’s sau de titluri notate cu AAA și nu există suplimentări de credit suficiente ca să contracareze ceea ce noi considerăm o scădere a capacității statelor respective de a obține finanțare”, a conchis agenția de rating.

În privința suplimentării fondului, nici nu se pune problema, a replicat ministrul german de finanțe, Wolfgang Schaeuble, pentru că garanțiile de care dispune acum sunt suficiente pentru necesitățile din următoarele luni (Germania contribuie cu garanții în valoare de 211 miliarde de euro). Ba mai mult, cancelarul Angela Merkel a și spus că ea “a fost întotdeauna de părere că EFSF n-are neapărat nevoie de rating AAA”, conform Bloomberg. Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a adăugat însă, conform AFP, că va fi nevoie ca țările rămase cu cel mai mare rating să-și majoreze contribuțiile, “dacă vrem să avem parte de aceleași dobânzi și de aceeași capacitate de creditare”. Și e previzibil că o creștere a poverii pe umerii Germaniei, în condițiile în care tocmai bate la ușă aprobarea viitorului pachet de salvare pentru Grecia, estimat la 130 de miliarde de euro.

Analiștii Crédit Agricole notează că implicațiile imediate ale acțiunilor Standard & Poor’s vor rămâne limitate (ceea ce s-a și văzut (Japonia tocmai a cumpărat, imediat după scăderea ratingului EFSF, titluri în valoare de 1,5 mld. euro emise de acesta, iar oficialii niponi și-au exprimat încrederea în el), mai ales că investitorii deja se așteptau la astfel de retrogradări, care n-au fost un șoc pentru ei. “Implicațiile politice pe termen lung sunt mai puțin evidente, în special pentru Germania și Franța, în perspectiva următoarelor reuniuni la vârf care vor decide viitorul politicii fiscale în UE”, arată Frederik Ducrozet și Hervé Goulletquer, analiști ai Crédit Agricole.

“Reducerile de rating vor accelera procesul de integrare fiscală, ducând la un pact fiscal mai dur decât cel avut în vedere până acum, iar aria lui de acțiune va fi rapid lărgită spre a cuprinde măsuri de stimulare a creșterii și reforme instituționale”, afirmă analiștii francezi. La sfârșitul acestei luni, oficialii zonei euro și ai UE ar urma, într-adevăr, să bată în cuie îndelung disputatul text al pactului fiscal care stabilește felul cum se vor aplica limitele de deficit bugetar, sancțiunile pentru depășirea lui și posibilitățile de armonizare fiscală între țările membre.