Autoritatea Electorală a transmis DNA mai multe documente în cazul alegerilor din diaspora
Autoritatea Electorală Permanentă a transmis, luni, procurorilor anticorupție mai multe documente solicitate de DNA în dosarul organizării alegerilor în secțiile de votare din străinătate, între acestea numărându-se și corespondența intra și interinstituțională privind votul din diaspora.
Potrivit unui comunicat de presă al Autorității Electorale Permanente (AEP), remis MEDIAFAX, la Direcția Națională Anticorupție (DNA) au fost trimise documentele emise privind procesul de organizare și desfășurare în străinătate a alegerilor pentru președintele României din noiembrie 2014.
În plus, reprezentanții AEP au mai transmis procurorilor și corespondența intra și interinstituțională privind procesul de organizare și desfășurare a alegerilor, dar și toate documentele și materialele aferente ședințelor de lucru, intra și interinstituționale, privind procesul de organizare și desfășurare în străinătate a alegerilor pentru președintele României din acest an.
Până la acest moment, nicio persoană din conducerea Autorității Electorale Permanente nu a fost chemată la audieri în dosarul privind organizarea alegerilor în secțiile de votare din străinătate.
Dosarul privind problemele înregistrate la votul din diaspora a fost preluat, în 4 decembrie, de Direcția Națională Anticorupție, de la procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ).
Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidențiale, a fost constituit, pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică a PICCJ, prin conexarea a șase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfășurare a scrutinului.
Faptele sesizate în plângeri sunt abuzul în serviciu, neglijența în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
La ambele tururi ale alegerilor prezidențiale, din 2 și 16 noiembrie, românii din străinătate au ieșit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriașe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlățean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleșcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menționând că dacă declarațiile pe propria răspundere sunt completate din timp și dacă cei șapte membri ai secției sunt prezenți, numărul celor care vor vota se va dubla.
După scrutin, Meleșcanu și-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota și a declarat că trebuie identificate soluții legislative pentru a asigura condițiile ca românii să-și exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.
La două zile după turul al doilea, și Meleșcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toți românii din diaspora au putut vota și că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o țară în care nimeni nu prea-și asumă responsabilitățile”.
Teodor Meleșcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reușit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secțiilor de votare, întrucât, deși a solicitat Biroului Electoral Central acest lucru, BEC “nu a putut oferi clarificările necesare privind existența unei soluții legale, în acest sens”. Potrivit lui Meleșcanu, exista, în cazul modificării numărului secțiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.
Meleșcanu a mai spus că soluția prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenția asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secțiilor se va face la ora 21.00.